Preşedintele rus, Vladimir Putin, a ţinut, ieri, ultimul discurs către naţiune, înainte de alegerile prezidenţiale de duminică. În ultimele zile ale campaniei electorale, liderul de la Kremlin n-a pierdut niciun prilej să-şi laude favoritul, pe Dmitri Medvedev. Putin le-a cerut concetăţenilor săi să meargă să voteze pentru viitor şi stabilitatea ţării, la alegerile prezidenţiale de duminică, care vor consfinţi victoria succesorului ales de el, Dmitri Medvedev. Patru candidaţi vor participa la alegerile de duminică, dar prim-vicepremierul Dmitri Medvedev are şanse să fie ales din primul tur de scrutin. Unii analişti politici ruşi cred că Dmitri Medvedev este o simplă marionetă şi că actualul preşedinte va păstra în continuare puterea. Putin a declarat că va accepta propunerea lui Medvedev de a deveni premier, după opt ani la Kremlin, situaţie inedită în istoria Rusiei.

Viitorul preşedinte al Rusiei va moşteni de la predecesorul său un fond de 32 de miliarde de dolari, alimentat din vînzările de petrol, pe care ar putea fi obligat în curînd să îl apere de clanurile rivale de la putere. Banii din primul fond suveran al Rusiei ar putea deveni mai degrabă un blestem decît o binecuvîntare pentru Medvedev. Analiştii spun că fondul ar putea deveni centrul unei lupte intense între avocaţii prudenţei fiscale, care vor să îl investească în acţiuni străine sigure şi grupurile de interese din Rusia, care vor cîte o bucată din ”prăjitură”. Putin s-a luptat să reziste presiunilor de a cheltui banii în Rusia, iar investitorii se întreabă dacă Medvedev, care nu are acoperirea politică a mentorului său, va fi în stare să împiedice jefuirea fondului de către interese mascate. Vehiculul suveran de investiţii, cunoscut în Rusia sub denumirea de Fondul Bogăţiei Naţionale, a apărut după decizia de a diviza fondul de stabilizare în valoare de 157 de miliarde de dolari, alimentat din încasările din petrol ale Rusiei. Guvernul a pus deoparte 125 de miliarde de dolari din aceşti bani într-un fond de rezervă, al cărui scop este de a compensa o eventuală scădere a preţului petrolului şi de a tempera efectele unei diminuări a cîştigurilor din petrol asupra economiei Rusiei.

Comuniştii ruşi se plîng la APCE

Partidul Comunist rus s-a plîns, vineri, de climatul în care s-a derulat campania pentru alegerile prezidenţiale ruse de duminică, într-o întîlnire, la Moscova, cu delegaţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Candidatul comunist la preşedinţie, Ghennadi Ziuganov, a vorbit despre dificultatea cu care a avut acces la televiziunile controlate de Kremlin şi mai ales la postul naţional, care şi-a consacrat mare parte din buletinele ştiri candidatului puterii, Dmitri Medvedev. ”PC va trimite 500.000 de observatori în toată ţara, mai ales în zonele de falsificare totală”, precum Mordovia (la 600 de kilometri de Moscova), unde partidul lui Vladimir Putin a avut 98% la alegerile legislative din decembrie 2007, a adăugat şeful PC după întîlnire. Ivan Melnikov, adjunctul partidului, a denunţat, la rîndul său, numeroase încălcări ale legii, printre care folosirea la scară largă a taloanelor, documente ce permit alegătorilor să voteze la alte secţii decît cele la care sînt înscrişi, ”tehnologie pusă în aplicare la legislative” şi care va fi folosită din nou, potrivit lui. Vadim Solovev, liderul departamentului juridic al PC, a denunţat, la rîndul său, ”consolidarea regimului poliţienesc în timpul acestei campanii”, vorbind despre arestarea la Birobidjan, în Extremul Orient rus, a tinerilor militanţi, pentru difuzarea de aşa-zise manifeste fasciste. El a vorbit şi despre dificultăţile de a găsi tipografii care să accepte să imprime materiale electorale pentru partid. La sfîrşitul lunii ianuarie, Ghennadi Ziuganov ameninţase că va boicota scrutinul, care a devenit, potrivit lui, o ”bufonerie”, dar s-a răzgîndit. Între timp, criticile lui au devenit discrete, iar opozanţi consideraţi radicali, precum Garry Kasparov, îl acuză că a făcut un compromis cu puterea.