Premierul rus, Vladimir Putin, a ameninţat sîmbătă că va restrînge cooperarea militară dintre Rusia şi Ucraina, în cazul în care fosta republică sovietică va adera la Alianţa Nord-Atlantică. “În ceea ce priveşte tehnologiile delicate, înaltele tehnologii şi tehnologiile pentru rachete dezvoltate de cele două ţări, le vom transfera pe teritoriul rus”, a afirmat Putin, într-o conferinţă de presă susţinută după o reuniune organizată la Moscova cu omologul său ucrainean, Iulia Timoşenko. După căderea URSS, Ucraina, fostă republică sovietică, produce în continuare componente pentru industria militară şi aerospaţială rusă. “Considerăm că extinderea NATO este contraproductivă din punctul de vedere al securităţii internaţionale. Industria militară dintr-o ţară din NATO trebuie să fie conformă cu standardele NATO. Multe companii din industria militară ucraineană vor putea să lucreze potrivit acestor standarde”, a mai explicat Putin. “Toată lumea cooperează cu NATO, fie că este vorba de Ucraina sau de Rusia”, a replicat Timoşenko. “În ceea ce priveşte aderarea noastră, opinia poporului ucrainean este decisivă pentru noi. Decizia va fi luată după un referendum”, a subliniat premierul ucrainean.

Rusia şi-a intensificat, în ultimele luni, avertismentele faţă de Ucraina. Înalţi responsabili ruşi au ameninţat deja că, în cazul unei aderări a Kievului la NATO, îşi va orienta rachetele către Ucraina sau va rezilia tratatul bilateral de prietenie. La summit-ul de la Bucureşti, din luna aprilie, ţările NATO şi-au luat angajamentul să primească, la un moment dat, în Alianţă, Ucraina şi Georgia, foste republici sovietice, dar nu au reuşit să ajungă la un acord privind includerea lor în Planul de Acţiuni în vederea Aderării (Membership Action Plan, MAP). Putin şi Timoşenko au discutat sîmbătă şi despre staţionarea flotei ruse în Marea Neagră, la Sevastopol (Ucraina), o problemă care provoacă în mod regulat tensiuni. “Avem un acord pînă în 2017, iar Ucraina îl va respecta”, a subliniat Timoşenko, fără a preciza ce se va întîmpla după acea dată. “Aş vrea să îi mulţumesc premierului Timoşenko pentru aceste cuvinte. Considerăm că orice acţiune unilaterală în acest dosar ar fi distructivă”, a replicat Putin. După căderea URSS, flota rusă a Mării Negre şi-a menţinut baza de la Sevastopol. În 1997 a fost încheiat un acord pentru menţinerea prezenţei sale în Ucraina pentru 20 de ani. Dar, în luna mai, preşedintele pro-occidental Viktor Iuşcenko a semnat un decret prin care a cerut Guvernului său să pregătească o lege pentru încetarea, din 2017, a acordurilor internaţionale prin care Sevastopol este portul flotei ruse în Marea Neagră. Rusia plăteşte Ucrainei aproximativ 100 de milioane de dolari anual pentru portul Sevastopol.

Premierul rus a felicitat Ucraina pentru achitarea la timp a gazului în anul 2008. “Pentru prima dată după mulţi ani, nu există nicio datorie a consumatorilor de energie ucraineni faţă de furnizorii ruşi”, a declarat Putin. Aceste declaraţii intervin după ce preşedintele Gazprom, Aleksei Miller, a declarat că preţul gazului livrat Kievului va creşte, probabil, la peste 400 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, faţă de 179,5 dolari anul acesta. Putin a acuzat Turkmenistanul şi Uzbekistanul, ţări din care provine gazul furnizat de Gazprom Ucrainei, pentru posibile scumpiri. Analiştii urmăresc negocierile ruso-ucrainene privind preţul gazului, în condiţiile în care Gazprom furnizează un sfert din necesarul de gaz al UE, care traversează teritoriul Ucrainei. O dispută precedentă, din ianuarie 2006, legată de preţul gazului, a dus la o întrerupere a furnizării de gaz rus către Europa, timp de mai multe zile.