Într-un discurs rostit la încheierea unei cine inedite cu reprezentanţii celor 25 de state membre, la Lahti, în Finlanda, preşedintele rus s-a dovedit receptiv faţă de liderii europeni care i-au cerut să-şi asume angajamentul de a respecta principiile transparenţei, reciprocităţii şi accesului pe piaţa energetică, pentru a securiza alimentarea blocului comunitar cu hidrocarburi din partea Rusiei. Pînă în prezent, autorităţile de la Moscova au refuzat să ratifice Carta Energiei. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, s-a declarat satisfăcut de discuţiile pe tema energiei, subliniind din nou că trebuie evitată suprapolitizarea şi dramatizarea acestui subiect.

Pe de altă parte, preşedintele Putin a avut o reacţie violentă faţă de Guvernul gruzin pro-ocidental, care doreşte integrarea în NATO. Liderul de la Kremlin a acuzat Gruzia că optează pentru "calea militară" şi pregăteşte o "baie de sînge" în regiunile separatiste Abhazia şi Oseţia de Sud. Războiul declaraţiilor a continuat, cu afirmaţia preşedintelui gruzin, Mihail Saakashvili, a calificat drept "absurdă" sugestia preşedintelui Putin.

Premierul finlandez, care a fost gazda acestei reuniuni, a oferit puţine detalii în ceea ce priveşte atmosfera întrunirii, precizînd exclusiv că discuţia a fost foarte bună şi deschisă. Premierul a precizat că a evocat problema asasinării a jurnalistei ruse Anna Politkovskaia şi i-a transmis, din nou, preşedintelui Putin că autorii acestei crime trebuie urmăriţi în justiţie. Vladimir Putin nu s-a pronunţat public asupra acestei probleme, nefiindu-i adresată nicio întrebare referitoare la jurnalista asasinată, în timpul conferinţei de presă. Aceasta pare, de altfel, singura concesie făcută liderului de la Kremlin. În încheiere, premierul Vanhanen a mai subliniat că Uniunea Europeană doreşte să construiască o relaţie benefică alături de Moscova şi a adăugat că aceasta trebuie aprofundată în continuare mai ales în ceea ce priveşte marile linii ale politicii externe, Iranul sau Coreea de Nord.

Un prim semnal cu privire la deschiderea Rusiei în sectorul energetic a venit cu promisiunea că în următoarele zile, autorităţile de la Moscova şi Kiev vor semna o înţelegere ce va garanta, în timpul iernii, rezervele de gaze naturale pentru clienţii europeni. Informaţia a fost dată publicităţii de către Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă, Javier Solana. Disputa între Rusia şi Ucraina a dus la întreruperea, în luna ianuarie a acestui an, pentru o scurtă perioadă, a alimentării cu gaze naturale a statelor europene, deoarece cea mai mare parte a combustibilului rus, de care depinde Uniunea Europeană, este livrată prin intermediul conductelor ce traversează teritoriul ucrainean. Ucraina s-a folosit, atunci, de rezervele de gaze destinate Europei pentru a-şi alimenta cererea internă, după ce Moscova întrerupsese alimentarea cu gaze pentru piaţa sa. Javier Solana a vizitat, săptămîna trecută, Ucraina, pentru negocieri asupra acestei probleme.

Compania rusă exportatoare de gaze naturale Gazprom acoperă, prin livrările sale, circa un sfert din nevoile de gaze naturale europene şi aproape 80% dintre aceste volume exportate trec prin Ucraina. Prim-ministrul Viktor Ianukovici, care a preluat funcţia de premier după această dispută, trebuie să încheie contractul pe termen lung, pentru livrările de gaz din Rusia. Gazprom livrează, în prezent, Ucrainei gaze naturale la preţul de 95 de dolari pe o mie de metri cubi, însă această înţelegere va expira la începutul anului viitor. Reprezentanţii gigantului rus au anunţat că intenţionează să crească preţul curent al gazului pentru Ucraina, chiar pînă la 230 de dolari pe o mie de metri cubi.