Un număr record de 1.331 de jurnalişti ruşi şi străini au fost acreditaţi să participe joi la ultima conferinţă anuală a preşedintelui rus Vladimir Putin. Preşedintele rus, care nu mai poate candida pentru al treilea mandat consecutiv, va ceda prerogativele după alegerile prezidenţiale din 2 martie succesorului său, cel mai probabil actualul prim-vicepremier Dmitri Medvedev. În ultimii şapte ani, liderul de la Kremlin a răspuns în ultimii ani întrebărilor legate de politica internă şi externă a Rusiei, dar şi unor curiozităţi de natură personală. Vladimir Putin a organizat prima conferinţă anuală înaintea summit-ului G8 din iulie 2001 cînd au participat circa 400 de jurnalişti şi cînd a răspuns unui număr de 22 de întrebări. Numărul jurnaliştilor şi al întrebărilor, precum şi durata conferinţei, a crescut de la an la an. Primele două ore ale conferinţei au fost transmise în direct de posturile publice de televiziune Rossiia şi Channel One, precum şi de posturile de radio Maiak şi Radio Rossii, iar site-ul administraţiei prezidenţiale www.kremlin.ru a difuzat conferinţa integral în limbile rusă şi engleză.

Vladimir Putin a dat asigurări că nu a avut niciodată intenţia să candideze pentru un al treilea mandat, în pofida apelurilor în acest sens. “Este un semnal foarte important pentru societate că toată lumea trebuie să respecte legea, inclusiv primul om în stat”, a explicat acesta susţinînd că nu vrea să încalce Constituţia. “Dacă Dumenezeu mi-a dat bucuria de a lucra pentru ţara mea, ceva ce am simţit întotdeauna şi încă simt, trebuie să fiu recunoscător. Este în sine o mare recompensă”, a spus Putin, ai cărui opt ani la preşedinţie au fost marcaţi de apropierea dintre stat şi Biserica Ortodoxă. Vladimir Putin a spus că îl bucură perspectiva de a preda puterea candidatului său preferat la alegerile de luna viitoare, prim-vicepremierul Dmitri Medvedev şi că este pregătit să preia funcţia de premier. A subliniat apoi că Rusia este pregătită să coopereze cu oricine ar cîştiga alegerile prezidenţiale din SUA, dar a persiflat-o pe Hillary Clinton pe care a sfătuit-o să nu se mai ghideze după emoţii.

Preşedintele rus a ţinut să liniştească opinia publică internaţională că Moscova nu doreşte un conflict cu Occidentul şi nu ar îndrepta rachetele spre nicio ţară dacă nu ar fi nevoită. În urmă cu numai cîteva zile, Putin declara că Rusia va reorienta rachetele spre Ucraina în cazul care această ţară va adera la NATO şi va găzdui elemente ale scutului american antirachetă. Rusia a lansat avertismente similare spre Polonia şi Cehia. Probabil ultima sa vizită oficială în calitate de preşedinte va avea loc în cadrul summit-ului NATO din aprilie, de la Bucureşti, unde se aşteaptă să discute cu aliaţii occidentali, probleme sensibile şi extrem de disputate, cum ar fi extinderea NATO pînă la graniţele Rusiei sau proiectul de scut american anti-rachetă.