Preşedintele rus a lansat un avertisment statelor est-europene, care "riscă să creeze noi diviziuni în Europa, dacă tratează Moscova ca duşman, în loc să o considere partener strategic pe termen lung". Într-un articol scris în "Financial Times", Vladimir Putin sugerează că unii europeni încearcă să încadreze relaţiile Uniunea Europeană - Rusia în "modelul învechit de prieten sau duşman". Liderul de la Kremlin apreciază însă că interdependenţa dintre cele două părţi nu ar trebui să provoace temeri.

Deşi nu menţionează explicit Polonia, preşedintele rus face referire clar la această ţară, precum şi la celelalte şapte state foste comuniste care au aderat la Uniunea Europeană în 2004 şi privesc Moscova cu suspiciune. Polonia a fost cel mai frecvent critic, ameninţînd că se va opune demarării discuţiilor, vineri, la Helsinki, privind un nou acord de parteneriat strategic între Uniunea Europeană şi Rusia, ce va include domenii precum energia, comerţul, drepturile omului şi regimul de vize. Vladimir Putin a făcut însă referire şi la Estonia şi Letonia, despre care consideră că nu respectă drepturile etnicilor ruşi. Liderul de la Kremlin a precizat că se aşteaptă ca "Uniunea Europeană să asigure drepturi egale pentru toţi cetăţenii europeni, indiferent de ţara lor de origine".

În vizorul avertismentelor preşedintelui Putin se află foarte probabil şi Republica Moldova, mai ales că discuţiile Rusiei cu acest stat, pe tema soluţionării conflictului transnistrean, marchează mai degrabă un impas, decît posibilitatea reluării negocierilor pe această temă. Ministrul Reintegrării, Vasile Şova, a informat ambasadorii ţărilor membre sau viitoare membre ale Uniunii Europene cu privire la recentele discuţii purtate la Moscova, pe tema reglementării conflictului transninstrean. Nu au fost oferite amănunte cu privire la întrevederea dintre consilierul prezidenţial Mark Tcaciuc şi ministrul Reintegrării, Vasile Şova cu oficialii ruşi. Potrivit declaraţiilor negociatorilor de la Chişinău, aceste discuţii au fost necesare din cauza faptului că, în ultima vreme, s-a resimţit lipsa unui schimb de opinii pe această temă.

Oficialii ruşi abordează negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol de pe poziţii egale, însă acest lucru presupune încălcarea legii Republicii Moldova cu privire la principiile de bază pentru soluţionarea conflictului transnistrean. O serie de observatori politici au avertizat deja că soluţionarea conflictului transnistrean se va amîna, pe termen nedefinit. A trata Transnistria ca parte egală, înseamnă a fi de acord cu aşa-numitul Protocol de tranzit ce oferă separatiştilor de la Tiraspol dreptul la libertatea comerţului exterior fără documentele vamale ale Republicii Moldova. Este evident, dacă autorităţile de la Chişinău ar accepta aceste lucruri, atunci Transnistria pierde orice motivaţie de a negocia un statut în cadrul Republicii Moldova, altul decît cel de subiect egal într-o confederaţie care va promova o linie politică externă favorabilă Federaţiei Ruse.