Premierul rus a declarat, la Moscova, că visa să fie agent secret când era tânăr , dar nu regretă că a ocupat funcţia de preşedinte între 2000 şi 2008. „Am devenit ceea ce am visat, voiam să lucrez în serviciile de informaţii”, a spus Putin, care va încerca să obţină un nou mandat prezidenţial la 4 martie. Acesta a mai declarat, în cursul unei întâlniri cu tineri jurişti care vor monitoriza alegerile prezidenţiale în calitate de observatori independenţi, că s-a înscris la facultatea de drept, după ce i s-a spus că are nevoie de o diplomă de jurist pentru a deveni agent secret. „Nu m-am gândit să devin şef al statului, am plecat să lucrez în străinătate, apoi m-a întors în Rusia şi soarta a vrut să se întâmple asta. Nu regret, pentru că mi-a permis să îmi servesc ţara şi poporul şi îmi face plăcere s văd rezultatele concrete ale muncii mele”, a adăugat Vladimir Putin.
Constituţia rusă interzice unei persoane să aibă mai mult de două mandate prezidenţiale consecutive. În 2007, la finalul celui de al doilea mandat al său la Kremlin, Putin a sprijinit candidatura lui Dmitri Medvedev la şefia statului. Ales preşedinte, Dmitri Medvedev l-a numit pe Vladimir Putin premier.
Puterea din Rusia trebuie să se obişnuiască să fie contestată, protestele declanşate la sfârşitul anului trecut faţă de rezultatul parlamentarelor câştigate de partidul de guvernământ Rusia Unită fiind un semn de maturizare a societăţii civile, a declarat ieri fostul ministru al Finanţelor, Aleksei Kudrin. „Evenimentele de la sfârşitul anului trecut şi începutul acestui an, discuţiile chiar şi protestele au demonstrat că în societate creşte concurenţa politică. Aceasta ne-a lipsit o perioadă îndelungată. Consider că este un semn bun al vremii, întrucât trebuie să ne obişnuim cu criticarea puterii, cu discutarea oricăror variante”, a afirmat Aleksei Kudrin la forumul Rusia-2012. Contestarea puterii va avea drept rezultat mai multă transparenţă în măsurile luate de Guvern, a opinat Kudrin, care s-a arătat recent dispus să medieze un dialog între conducerea şi opoziţia din Rusia. Rectorul Şcolii economice ruse, Serghei Guriev, a afirmat la rândul său că autorităţile de la Moscova trebuie să ia măsuri pentru ameliorarea climatului investiţional din ţară, între care eliberarea fostului magnat al petrolului Mihail Hodorkovski şi demiterea funcţionarilor implicaţi în moartea juristului Serghei Magnitski. În contextul creşterii scurgerilor de capital din Rusia, care au depăşit 84 de miliarde de dolari în 2011, s-a subliniat necesitatea reducerii cheltuielilor ineficiente şi a transparenţei cheltuielilor bugetare. La rândul său, Kenneth Rogoff, economist la Universitatea Harvard, a reliefat că economia Rusiei trebuie diversificată, că ţara trebuie să exporte şi produse high-tech, nu doar materii prime. Acesta a pledat pentru urgentarea privatizărilor în sectoarele bancar şi petrolier, pentru stimularea inovaţiilor, subliniind că potenţialul uman trebuie utilizat împreună cu resursele naturale.