Sancțiunile care slăbesc rubla și economia Rusiei îl forțează pe preşedintele Putin la declarații de forță, pentru a calma temerile opiniei publice, dar și pentru a-i satisface dorința de a nu se lăsa mai prejos. Liderul de la Kremlin a declarat sâmbătă că ”nicio ţară nu va reuşi să intimideze, să domine sau să izoleze Rusia”, asigurând că este pregătit să treacă prin ”unele dificultăţi”, pentru a garanta suveranitatea ţării, afectată de sancţiuni din cauza crizei ucrainene. Amintind că tentative similare împotriva Rusiei au fost făcute de mai multe ori de-a lungul istoriei, Vladimir Putin a adăugat că ţara ar trebui să fie pregătită să ofere un răspuns adecvat tuturor ameninţărilor la adresa suveranităţii, stabilităţii şi unităţii societăţii.

SUA au impus, de vineri, noi sancţiuni împotriva Moscovei. Americanii au interzis toate schimburile comerciale cu Crimeea, anexată de Rusia în primăvară, în timp ce Canada a interzis intrarea pe teritoriul său a 20 de oficiali politici ruşi şi separatişti ucraineni, vizând sectoarele petrolului şi gazelor. Răceala relațiilor dintre Rusia și Occident este mai vizibilă ca niciodată la segmentul de frontieră directă cu UE. Geopolitica dă mari dureri de cap lituanienilor, care au graniță cu Rusia, prin enclava Kalinigrad. O călătorie cu mașina între cele două țări poate să însemne o așteptare și de 48 de ore la posturile de frontieră. Este, bineînțeles, un abuz, dar și semnul clar că anumite foste republici sovietice vor să își cimenteze trecerea la democrație, mutarea în blocul occidental și aderarea la Zona Euro. Pe 1 ianuarie, Lituania este ultima dintre țările baltice care aderă la Zona Euro, ceea ce închide definitiv capitolul apartenenței sale la fosta Uniune Sovietică.

Lituania are cei mai puțini vorbitori de limbă rusă pe teritoriul său, circa 6% din populație, comparativ cu Letonia și Estonia. A fost prima care și-a decretat independența față de Uniunea Sovietică și este, în mod constant, un critic vehement al acțiunilor Kremlinului, de-a lungul timpului. În urma anexării Crimeei, președintele lituanian, Dalia Grybauskaite, a avut una dintre cele mai dure poziții, acuzând Rusia că este ”stat terorist”, și a trimis ajutor militar Ucrainei. De atunci, a intensificat controalele la frontiera cu Rusia și tranzitul către enclava Kalinigrad a devenit un calvar. În enclavă își are sediul flota baltică a Rusiei, unde majoritatea lituanienilor suspectează că s-ar afla arme nucleare. Sesizând complicațiile apărute la graniță, Rusia a răspuns cu un exercițiu militar-surpriză la începutul lunii, la care au participat 9.000 de militari și 55 de nave. Sancțiunile impuse Rusiei au lovit greu, însă, anumite sectoare ale economiei lituaniene. Au fost afectate transporturile, ramură în care sunt angajate 100.000 de persoane, dar și agricultura, industria laptelui, mai precis. Din Rusia mai provin doar 20% din importurile Lituaniei, față de media de 60% înregistrată în anii trecuți. Economia Lituaniei va încheia anul pe plus, cu o creștere de 2,9%, după ample măsuri de reformă pentru reducerea cheltuielilor publice, începute în 2009.

Sancțiunile impuse Rusiei în urma anexării Crimeei și însăși această acțiune care a speriat Vestul nu sunt percepute la fel în interiorul și în afara sferei de influență a Kremlinului sau ce a mai rămas din aceasta. Președintele Putin este mai popular ca oricând și deprecierea rublei abia dacă le ridică multora dintre ruși semne de întrebare cu privire la deciziile din ultima vreme ale Kremlinului. Cu mentalități învechite, nepregătite pentru competiția directă a capitalismului și a dezbaterii publice pro și contra, secretomania și spionajul, constanta conspirație a lumii întregi împotriva Rusiei sunt și ele foarte populare. O proporţie de 30% dintre ruşi vor ca nepoţii şi copiii lor să lucreze pentru serviciile de securitate ale statului, potrivit rezultatelor unui sondaj publicat vineri de Centrul pentru Studierea Opiniei Publice (VTsIOM). Dintre persoanele intervievate, 60% nu vor ca fiii şi fiicele lor să lucreze ca agenţi secreţi. Aceştia sunt în special locuitori ai Moscovei şi oraşului Sankt Petersburg, în proporție de 77%, şi pensionari, tot 77%. Pentru 62% dintre cei intervievaţi, meseria de agent secret este respectabilă şi reprezentanţii săi beneficiază de un statut social ridicat. Alţi 49% subliniază caracterul nobil al acestei meserii, iar 46% vorbesc despre un salariu mare. Ruşii apreciază de asemenea că agenţii secreţi au destule ocazii pentru a-şi face cunoştinţe utile (22%) şi beneficiază şi de alte avantaje (20%).

Potrivit persoanelor intervievate, agenţii secreţi ruşi sunt inteligenţi (17%), integri (14%), puternici (8%), rezervaţi şi serioşi (6%), patrioţi (5%), curajoşi şi hotărâţi (5%), corecţi (4%) şi sinceri (4%). Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.600 de locuitori din 46 de regiuni ruse. Marja de eroare statistică nu depăşeşte 3,4%.