Liderul comunist din R. Moldova a fost ales, marţi, preşedinte al Parlamentului. Vladimir Voronin a obţinut 60 de voturi, respectiv cele ale deputaţilor Partidului Comuniştilor. Votul a fost secret şi s-a desfăşurat fără participarea opoziţiei.

Noul preşedinte al Parlamentului de la Chişinău a anunţat priorităţile Legislativului şi a precizat că va depune eforturi pentru ca activitatea parlamentară să fie ”eficientă şi intensă”. El a enumerat, printre priorităţile noului Legislativ, sporirea eficienţei şi compatibilităţii economiei R. Moldova, continuarea procesului de edificare a statutului social, perfecţionarea şi fortificarea sistemului democratic şi sporirea rolului societăţii civile la elaborarea legilor. Voronin a menţionat, de asemenea, garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, integrarea în UE concomitent cu păstrarea prietenilor din Est şi soluţionarea conflictului transnistrean, precum şi controlul asupra respectării legislaţiei. Liderul Partidului Comuniştilor (PCRM) a mai apreciat că refuzul de a participa la alegerea preşedintelui R. Moldova, exprimat de cele trei formaţiuni de opoziţie liberale, este iresponsabil şi un pas împotriva statului, în contextul crizei financiare. El a precizat că resursele anticriză ale ţării nu sînt imense, adăugînd că eventualele alegeri anticipate ar împovăra economia, afectată de recesiunea mondială. Voronin a mai spus că Guvernul este pregătit să transmită pentru examinare Parlamentului programul anticriză.

Cel puţin cinci persoane se mai află în arest la Chişinău

Cel puţin cinci persoane se mai află în arest în R. Moldova, după protestele din 7 aprilie, iar situaţia lor pare să nu se fi schimbat, în ciuda apelului la o anchetă corectă lansat de Parlamentul European. Deşi în rezoluţia de săptămîna trecută, Parlamentul European a solicitat autorităţilor moldovene să lanseze o investigaţie specială în privinţa a cel puţin două persoane arestate pe criterii politice – Anatol Mătăsaru şi Gabriel Stati – situaţia celor doi nu s-a îmbunătăţit cu nimic, spun avocaţii. Dimpotrivă, vineri, mandatul de arest al lui Anatol Mătăsaru a fost prelungit cu încă o lună. Aceasta, în condiţiile în care pînă acum, Mătăsaru nu a fost interogat deloc şi nici supus altor acţiuni de anchetă, iar din 24 aprilie se află în greva foamei, notează Europa Liberă. Cît priveşte arestarea omului de afaceri Gabriel Stati, mandatul de arest de 30 de zile al acestuia expiră în 16 mai. Procuratura nu a solicitat deocamdată prelungirea. Între timp, în faţa penitenciarului nr. 13 din Chişinău, unde este deţinut Stati, au loc, periodic, mici acţiuni de protest în sprijinul eliberării acestuia. La fel ca şi Anatol Mătăsaru, o altă persoană aflată în arest, politicianul Sergiu Mocanu, spune că nici în privinţa sa nu se efectuează acţiuni de anchetă. Cu toate acestea, şi mandatul său de arest a fost prelungit pînă la 28 mai. Avocatul Ion Dron spune că luni a depus o cerere la CEDO împotriva R. Moldova, acuzînd încălcarea dreptului la libertate şi siguranţă. Procuratura îl acuză pe Mocanu de organizarea dezordinilor în masă. Unul din argumentele în favoarea arestului a fost faptul că acesta deţine şi cetăţenia altui stat, adică a României, unde procurorii cred că Mocanu s-ar putea ascunde imediat ce ar fi eliberat din arest. Şi cetăţeanului român şi american, Johnattan Jerusalayem Netanyahu, preot ortodox la o biserică a Metropoliei Moldovei, i-a fost prelungit mandatul de arest pînă la 24 mai. Avocatul lui Netanyahu susţine că toţi cei arestaţi sînt cercetaţi în cadrul unui singur dosar, uzurparea puterii şi dezordini în masă, dosar rezultat din comasarea cauzelor penale individuale.

Ultimele date despre persoanele arestate au fost oferite presei de Procuratură în urmă cu trei săptămîni. Atunci se anunţa că în arest se aflau zece persoane, fără să fie cunoscute numele acestora. În prezent, presa cunoaşte numele a doar cinci arestaţi, Gabriel Stati, colegul său Aurel Marinescu, Sergiu Mocanu, Anatol Mătăsaru şi Netanyahu.

România nu va transfera problemele bilaterale cu R. Moldova pe alt palier

“România mai aşteaptă ca R. Moldova să îşi clarifice situaţia politică internă, pentru a numi un nou ambasador la Chişinău, problemele urmînd să fie rezolvate în plan bilateral, fără a le transfera pe alt palier”, a declarat marţi ministrul Cristian Diaconescu. “Aspectele bilaterale, care, la un moment dat, chiar dacă sînt induse din altă parte, apar într-o relaţie bilaterală, le vom rezolva în plan bilateral. În mod categoric, noi nu aducem o relaţie bilaterală în planul funcţionării instituţiilor din care facem parte. Nu ceilalţi trebuie să ne rezolve problemele. Ni le vom rezolva singuri, pe căile şi cu mijloacele care ne stau la îndemînă”, a afirmat ministrul de Externe Cristian Diaconescu, referitor la relaţia României cu R. Moldova. În plus, ministrul a atras atenţia că atitudinea de pînă acum a României a fost apreciată la nivel european şi american. “Reacţia României de abţinere, de a nu supraîncălzi o anumită situaţie, a fost apreciată de toată lumea, inclusiv de SUA. Este cunoscută în detaliu întreaga dezvoltare a acestei situaţii şi orientarea pozitivă, cum ar fi Parteneriatul Estic, continuarea dialogului pe căile posibile este nu numai necesară, dar chiar şi încurajată de partenerii noştri europeni şi euroatlantici. Dacă vom gîndi pozitiv şi nu neapărat în termeni sancţionatorii, eu cred că situaţia în general se va îmbunătăţi”, a declarat Cristian Diaconescu.

După violenţele de la Chişinău şi după anunţarea deciziei autorităţilor moldovene de a impune vize românilor şi de a-l expulza pe ambasadorul României la Chişinău, ministrul Cristian Diaconescu a declarat că acţiunile R. Moldova sînt o provocare la adresa României, dar că Bucureştiul nu va răspunde cu aceeaşi monedă, va păstra o atitudine europeană şi va rămîne un susţinător al R. Moldova din punctul de vedere al ambiţiilor sale euroatlantice. Ministrul a denunţat acţiunile Chişinăului ca fiind arbitarii şi discriminatorii şi a făcut demersuri la Comisia Europeană, la Parlamentul European şi pe lîngă ambasadorii ţărilor UE şi NATO acreditaţi la Bucureşti să îşi demonstreze solidaritatea faţă de România.