Vladimir Voronin riscă 10-15 ani de închisoare pentru uzurparea puterii de stat, dacă nu demisionează din funcţia de preşedinte al ţării, a declarat, vineri, preşedintele Partidului Liberal Democrat din R. Moldova (PLDM), Vlad Filat. Alexandru Tănase, deputat PLDM, califică refuzul lui Voronin de a demisiona ca o încălcare gravă a legislaţiei. Conform art. 70 şi 81 ale Constituţiei R. Moldova, calitatea de deputat, cît şi cea de preşedinte al R. Moldova sînt incompatibile cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite. Totodată, Legea despre statutul deputatului prevede explicit că mandatul de deputat este incompatibil cu funcţia de preşedinte al R. Moldova. ”Constatăm că refuzul deputatului Vladimir Voronin de a demisiona din funcţia de preşedinte al R. Moldova este o încălcare gravă a legislaţiei şi reprezintă menţinerea forţată a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei, calificată de Codul Penal, art 339, drept uzurpare a puterii de stat”, a declarat Vlad Filat. Totodată, liderul PLDM a mai precizat că, potrivit Codului Penal, pentru uzurparea puterii în stat, Voronin riscă o pedeapsă cu închisoarea de 10-15 ani.

Vineri a fost ultima zi în care deputaţii moldoveni din Parlamentul ales la 5 aprilie au putut să opteze fie pentru mandatul de parlamentar, fie pentru alte funcţii remunerate pe care le deţin în paralel. Cazul cel mai cunoscut este al primarului de Chişinău, Dorin Chirtoacă, dar opoziţia susţine că şi Vladimir Voronin se află în aceeaşi situaţie, fiind şi şef de stat în exerciţiu, şi deputat. Partidele parlamentare de opoziţie din R. Moldova au anunţat că vor apela la Curtea Constituţională, în cazul în care comuniştii nu renunţă la posturile extraparlamentare şi la cumulul de funcţii. După ce în şedinţa de miercuri a Parlamentului, Vladimir Voronin a dat de înţeles că nu va renunţa nici la mandatul de deputat, dar nici la funcţia de şef al statului, PLDM a făcut apel, joi, către comunitatea internaţională să ajute R. Moldova să se poată menţine în cadrul statului de drept. Chirtoacă, cap de listă al Partidului Liberal, spune că a făcut cu mult timp în urmă alegerea. ”Declaraţia mea de a renunţa la mandatul de deputat a fost depusă la Parlament cu nr. 637 din 5 mai 2009”, a precizat edilul. Deputatul comunist Vladimir Ţurcan spune însă că nu a văzut această cerere.

Ambasadorul Chişinăului în Rusia candidează la preşedinţia R. Moldova

Ambasadorul R. Moldova în Federaţia Rusă, Andrei Neguţă, este cel de-al doilea candidat la funcţia de preşedinte al R. Moldova. Secretarul comisiei speciale pentru desfăşurarea alegerilor şefului statului, Irina Vlah, a declarat că Andrei Neguţă a depus actele necesare în dimineaţa zilei de vineri şi că este susţinut de 16 deputaţi din partea PCRM. Primul candidat care a depus actele la alegerile repetate este premierul în exerciţiu Zinaida Greceanîi, candidatura căreia a fost susţinută de 15 deputaţi ai PCRM. Parlamentul R. Moldova, care a eşuat miercuri să-l aleagă într-o primă tentativă pe preşedintele ţării, va organiza un al doilea tur de scrutin la 28 mai, la care vor participa Zinaida Greceanîi şi Andrei Neguţă. În primul tur, Greceanîi s-a confruntat cu Stanislav Groppa, neurolog.

”Nu au existat dovezi de implicare a românilor în dezordinile de la Chişinău”

Rusia a susţinut autorităţile moldovene în conflictul pe care l-au avut cu Bucureştiul, după incidentele postelectorale din 6-7 aprilie, deşi nu au existat dovezi de implicare a românilor în dezordinile de la Chişinău, aşa cum a acuzat puterea comunistă, a scris, vineri, “Nezavisimaia Gazeta”. Sub titlul “Moldova a deschis frontul românesc, Moscova - avocatul Chişinăului în dialogul cu Bruxelles-ul”, cotidianul rus este de părere că relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti au intrat într-un impas din care părţile nu pot ieşi fără ajutorul unor intermediari. Publicaţia rusă reaminteşte că în relaţia dintre cele două ţări au existat şi în trecut momente tensionate, cînd politicienii români, inclusiv preşedintele ţării, făceau declaraţii despre necesitatea unirii celor două state, ceea ce ar însemna lichidarea statului moldovenesc. Însă, tensiunea a crescut cînd preşedintele moldovean a acuzat serviciile speciale româneşti de implicare în organizarea acţiunilor de protest de la Chişinău.

Rusia a susţinut autorităţile moldovene, deşi nu au existat dovezi de implicare a românilor în dezordinile de la Chişinău, remarcă publicaţia de la Moscova. “Nezavisimaia Gazeta” consemnează părerile directorului Institului de Politici Publice de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie, care spune că neprezentarea unor dovezi pentru acuzele aduse României de implicare în violenţele postelectorale de la Chişinău a constituit o primă greşeală a autorităţilor moldovene, după care au urmat şi altele. Chişinăul a introdus regimul de vize pentru cetăţenii români, ceea ce, potrivit expertului, nu corespunde legislaţiei în vigoare. El a explicat că Parlamentul moldovean a adoptat o lege prin care accesul în R. Moldova pentru cetăţenii statelor membre UE nu necesită viză. România este una dintre aceste ţări, iar pentru a îngrădi circulaţia pentru cetăţenii români în R. Moldova ar fi nevoie de adoptarea unei legi noi, care să excludă România din această listă. Publicaţia rusă mai scrie că, drept răspuns la acuzaţiile Chişinăului, România a simplificat obţinerea cetăţeniei române, iar preşedintele României a declarat recent că nu va semna acordul de frontieră cu Moldova, pentru că acesta ar însemna “consfinţirea pactului Molotov-Ribbentrop”, ceea ce a fost interpretat la Chişinău drept “tentativă de lichidare a suveranităţii”, notează “Nezavisimaia Gazeta”.

În ciuda concluziei care se desprinde din articolul publicat de cotidianul rus, în cadrul summit-ului cu UE, Rusia a cerut ca România să nu se mai amestece în treburile interne ale R. Moldova.