Românii din estul Serbiei, numiţi şi din Valea Timocului, au obţinut recunoaşterea statutului de minoritate naţională din partea noului guvern de la Belgrad, iar limba română a fost acceptată ca fiind limba lor maternă. Conform legii, limba română ar putea fi introdusă pentru prima dată în istorie în şcolile din sudul Dunării, unde vlahii-români sînt majoritari. Recunoaşterea oficială a minorităţii românilor din estul Serbiei le va aduce acestora suma de 70.000 de euro anual din partea statului, pentru a-şi susţine limba maternă şi cultura.

În Serbia există separat şi minoritatea românilor din provincia Voivodina, la nord de Dunăre. Spre deosebire de vlahii-români, românii din Banatul sîrbesc s-au bucurat de toate drepturile de minoritate naţională încă de pe vremea Imperiului Austro-Ungar. Liderilor români-vlahi din estul Serbiei li s-a refuzat recunoaşterea oficială a statutului de minoritate naţională de către fostul guvern de la Belgrad. Principalul motiv ar fi fost faptul că în documentele de constituire a organizaţiei lor apărea scris că limba română este graiul vlahilor din estul Serbiei. Disputa pe această temă a blocat validarea minorităţii vlahilor-români, însă noul guvern al Serbiei, condus tot de Vojislav Kostunica, dar influenţat puternic de oamenii preşedintelui Boris Tadic din Partidul Democrat a schimbat lucrurile, mai ales că, la ultimele alegeri, vlahii au susţinut Partidul Democrat, pro-european, al preşedintelui Boris Tadic. Minoritatea română din estul Serbiei şi-a constituit în 2006, la Bor, conform prevederilor legale şi după modelul celorlalte minorităţi naţionale din Serbia, Consiliul Naţional al Vlahilor sau Consiliul Naţional al Rumânilor, cum este numit în graiul local. O dispută în legătură cu faptul dacă vlahii - cea mai consistentă minoritate din estul Serbiei - sînt un grup etnic separat sau sînt români a divizat această comunitate într-un moment în care guvernul spera să sporească încrederea minorităţilor prin instituirea acestor consilii naţionale etnice. Dezbaterile pe această temă au fost foarte aprinse la reuniunea de anul trecut de constituire a Consiliului Naţional al Vlahilor, scria, la sfîrşitul lunii iulie, Balkan Investigative Reporting Network (BIRN), relatînd despre formarea a două tabere opuse. Una dintre tabere o acuza pe cealaltă că încearcă să-i românizeze pe vlahii din estul Serbiei, să impună alfabetul latin în detrimentul celui chirilic folosit de sîrbi şi că se are în vedere construirea unei staţii radio şi TV în România care să transmită în estul Serbiei.

Vlahii, nota BIRN, sînt o comunitate mică în Serbia, comparativ cu etnicii maghiari, musulmani bosniaci, rromi sau albanezi. La ultimul recensămînt, numai 40.054 de oameni au declarat că sînt vlahi.