Dan Voiculescu riscă să fie cercetat pentru fals în declaraţii, ca urmare a plîngerii depuse la Parchetul General de Asociaţia Adevăr şi Dreptate, care susţine că acesta a semnat în fals, la începutul mandatului de parlamentar din 2004, că nu a colaborat cu Securitatea. Asociaţia a depus pl]ngerea miercuri, la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie, iar dup[ ]nregistrare, aceasta a fost trimisă Secţiei de Urmărire Penală. „Asociaţia Adevăr şi Dreptate, prin vicepreşedintele acesteia, Viorel Ene, vă sesizează falsul în acte publice comis în repetate rînduri de către preşedintele fondator al Partidului Conservator Voiculescu Dan şi solicită anchetarea acestuia, stabilirea împrejurărilor în care s-au comis faptele, precum şi a vinovăţiei”, se arată în plîngere. Potrivit lui Viorel Ene, CNSAS a stabilit că Voiculescu a făcut poliţie politică prin colaborarea sa cu Securitatea. Chiar dacă acesta a contestat decizia CNSAS, în cursul audierilor din cadrul Colegiului CNSAS, a căror transcriere a fost depusă la Tribunalul Bucuresti, Ene susţine că liderul PC a recunoscut că a colaborat cu Securitatea. „Lucrînd în comerţ exterior eram obligat să-mi cîştig şi eu o pîine cînd mă întrebau de un cetăţean străin ce e cu el să spun ce ştiu despre el”, acesta este pasajul din declaraţia lui Voiculescu de la CNSAS, din 2006, invocat în plîngerea de la parchet şi care ar arăta vinovăţia conservatorului. Ca atare, susţine Ene, declaraţiile lui Voiculescu, de necolaborare cu Securitatea, semnate obligatoriu la începutul mandatului de parlamentar 2000 - 2004 şi al celui din 2004 pînă la data demisiei sale, devin falsuri în acte publice. Pînă se va ajunge, însă, la o condamnare penală, fapta de fals s-ar putea prescrie. Termenul de prescriere pentru fals este de cinci ani, iar fapta ar fi fost făcută, potrivit plîngerii pe numele lui Voiculescu, în 2004. Potrivit Codului Penal, declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unui organ sau instituţii de stat ori unei alte unităţi publice, în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cînd, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei consecinţe se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. În cazul în care începe urmărirea penală, se întrerupe termenul prescripţiei, iar anchetatorii cîştigă doi ani şi jumătate, timp în care au timp să ducă procedura penală la capăt. Dacă nici în timpul acesta nu există o condamnare definitivă, potrivit Codului Penal, nu mai există nicio răspundere penală. În cazul Mona Muscă, similar cu cel al lui Voiculescu, procurorii au pus-o sub urmărire penală pentru fals în declaraţii la mai bine de un an după decizia definitivă a instanţei, care i-a respins fostei deputate contestaţia împotriva verdictului CNSAS de poliţie politică. Muscă a fost audiată prima dată de procurori pentru fals în declaraţii în septembrie anul trecut şi pusă sub urmărire penală în august anul acesta. În ceea ce priveşte procesul liderului PC cu CNSAS, surse din Consiliu declară că Dan Voiculescu nu va răspunde penal dacă primeşte din partea Tribunalului Bucureşti o decizie de colaborator al Securităţii, deoarece calitatea sa de colaborator este subiectivă şi poate fi interpretată. Ca şi în cazul Monei Muscă, care nu a răspuns penal în instanţă pentru fals în declaraţii, nici Dan Voiculescu nu riscă nimic în acest caz. Potrivit unor surse din CNSAS, Voiculescu ar fi putut răspunde penal dacă în declaraţia pe proprie răspundere dată ca senator s-ar fi făcut referire la un angajament semnat cu Securitatea, un document concret, în timp ce declaraţia dată ca parlamentar conţine afirmaţia „nu am colaborat cu securitatea”. Sursele din CNSAS mai spun că procesul se va întoarce probabil la Tribunal în primăvară, după ce Curtea Constituţională va lua o decizie cu privire la excepţia invocată de avocaţii lui Dan Voiculescu.