Stadiul elaborării normelor metodologice de aplicare a Legii 1/2009 pentru modificarea şi completarea Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 a făcut obiectul unui schimb de adrese între premierul Emil Boc şi preşedintele fondator al PC, senatorul Dan Voiculescu. Acesta din urmă i-a cerut premierului să explice motivul întîrzierii normelor de revizuire a regimului caselor naţionalizate, act iniţiat de senatorul conservator şi aprobat după contestaţii la Curtea Constituţională. Arătînd că este nemulţumit deoarece şeful Guvernului i-a transmis, într-un răspuns anterior, că termenul legal de elaborare a normelor metodologice nu ar fi fost respectat deoarece au fost necesare mai multe avize şi că oricum sursa bugetară indicată de lege nu conţine fonduri suficiente, Voiculescu îi spune premierului că a ajuns la concluzia că o lege în vigoare, neafectată de termene sau suspendări, nu este aplicată de Executiv şi îi cere să îi prezinte care sînt sancţiunile aplicabile unei firme care - într-o situaţie similară - nu achită impozite din lipsă de timp sau a resurselor, precum şi lista celorlalte legi pe care Guvernul nu doreşte să le aplice. Senatorul îi cere totodată lui Boc să indice “momentul în care ar trebui să îşi depună mandatul un prim-ministru care recunoaşte, printr-un document oficial, că nu poate aplica legea”. În replică, Emil Boc i-a transmis lui Dan Voiculescu faptul că, avînd în vedere că procesul de adoptare a Legii 1/2009 a suscitat “numeroase controverse”, iar dispoziţiile nou-introduse “conduc la neclarităţi, sînt imprecise şi echivoce”, Guvernul doreşte elaborarea unor norme metodologice clare şi eficiente: “Întîrzierea în elaborarea normelor metrodologice de aplicare a Legii 1/2009 nu poate fi calificată drept rea-credinţă din partea Guvernului, o tergiversare a aplicării unei legi în vigoare, în condiţiile în care modificările aduse sistemului de despăgubire a proprietarilor care au dobîndit dreptul de proprietate în calitate de foşti chiriaşi, în baza Legii 112/1995 şi ale căror contracte de vînzare-cumpărare au fost desfiinţate pe cale judecătorească s-au făcut fără o analiză a impactului financiar pe care îl vor produce şi fără să indice o sursă aptă de finanţare”. Boc arată, totodată, că aplicarea legilor în domeniu este dublată şi de îngrijorarea în ceea ce priveşte numărul mare de plîngeri îndreptate împotriva Guvernului, dar şi al deciziilor de condamnare a României pentru încălcarea dreptului de proprietate, neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti şi durata excesivă a procedurilor judiciare. Legea de modificare a regimului caselor naţionalizate prevede că imobilele care au fost înstrăinate în temeiul dispoziţiilor Legii 112/1995 nu sînt restituite în natură, ci doar în echivalent. Persoanele care au primit despăgubiri în baza Legii 112 pot solicita restituirea în natură numai dacă imobilul nu a fost vîndut pînă la data intrării în vigoare a noii legi şi numai după returnarea sumei reprezentînd despăgubirea primită, acualizată conform cu indicele de inflaţie. Chiriaşii care au cumpărat imobile în baza legii 112 şi ale căror contracte de vînzare-cumpărare au fost desfiinţate prin hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile au dreptul la asigurarea cu prioritate a unei locuinţe de către consiliile locale sau de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei. Sumele plătite de aceste persoane pentru cumpărarea imobilului naţionalizat şi care ulterior a fost restituit proprietarului, constituie, prin actualizare la nivelul pieţei, avans la noul imobil, pe care au dreptul să îl cumpere de la stat.