Histria, frumoasa cetate antică dobrogeană, supranumită și „Pompeiul românesc”, este vedeta unui nou volum de specialitate, „Histria, histoire et archéologie en Mer Noire”. Acesta este „Supplementum”-ul III al revistei „Pontica” XLVII (2014), fiind lansat, marți la amiază, în aula „Adrian Rădulescu” a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).

Lucrarea de aproape 400 de pagini reunește studii și articole în limbile română, engleză, franceză și germană, pentru o mai bună vizibilitate internațională, dar și imagini aeriene ale sitului arheologic și fotografii din diferite etape de cercetare. Un loc special le este dedicat arheologilor care au condus săpăturile de la Histria: Vasile Pârvan (1914-1927), Scarlat Lambrino (1928-1942), Emil Condurachi (1949-1970), Dionisie M. Pippidi (1971-1981), Petre Alexandrescu (1982-1999) și Alexandru Suceveanu (1990-2013).

UN VOLUM CARE... OBLIGĂ „Este un volum care ne obligă, pentru că este dedicat centenarului Histriei (n.r. - marcat în anul 2014), centenarului săpăturilor de la Histria. Dar, decât întârzieri de tip „autostradă”, e de preferat tipul acesta de întârzieri. Volumul se vrea a fi un omagiu adus celor care au lucrat la Histria, de-a lungul a 100 de ani. Iată că pe teritoriul Dobrogei se întâmplă niște lucruri care trebuie apreciate și care ar trebui să constituie motive de mândrie”, a spus amfitrionul manifestării, directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea, trecând în revistă șantierele centenare sau aproape centenare ale tărâmului dintre Dunăre și Marea Neagră: Adamclisi, Capidava și Tomisul.

La cetatea Histria, lucrurile nu sunt încă perfecte nici la 102 ani de la începerea primelor săpături arheologice. Astfel, e nevoie de restaurarea zidului de incintă, din zona Porții Mici de acces și a Turnului Mare, care, din cauza măcinării mortarului antic și a vechii lucrări de restaurare, pune în pericol siguranța turiștilor. De asemenea, este nevoie de lucrări de reabilitare a clădirii muzeului de sit, fiind necesare reparații la pereții exteriori și interiori, dar și la acoperișul clădirii, pentru stoparea infiltrațiilor și ecranarea radiațiilor solare, care creează efect de seră.

MINAC se mândrește cu una dintre cele mai longevive manifestări științifice din România, „Pontica”, ea împlinind anul acesta 49 de ani. Lucrările sesiunii științifice internaționale sunt redate în anuarul cu același nume, „Pontica”, ce apare neîntrerupt din anul 1968, reprezentând o veritabilă carte de vizită a muzeului tomitan. Cel mai recent număr al revistei, al 47-lea, a fost lansat în mai 2015, fiind dedicat memoriei regretatei dr. Zaharia Covacef (15 iunie 1942 - 23 august 2014).

Citește și:

Un veac de cercetări arheologice la Histria

„Un secol de arheologie dobrogeană”

100 de ani de la debutul săpăturilor arheologice de la Ulmetum

Revista „Pontica” apare și online

Arheologia dobrogeană, „vedeta” Sesiunii „Pontica”

Constanța, capitala europeană a arheologilor și istoricilor

O viață de arheolog „zugrăvită” în „Pontica”