Volumul creditării va creşte în următorii ani cu o medie anuală de 25% pe an, o dinamică mai accentuată fiind aşteptată la nivelul creditului acordat populaţiei, potrivit unui studiu elaborat de grupul UniCredit. "Continuarea creşterii volumului creditării va fi în mod necesar însoţită de o creştere a depozitelor provenite de la clientela nonbancară", se arată în studiul "Sistemul Bancar în Europa Centrală şi de Est şi rolul jucătorilor internaţionali", realizat de UniCredit. Potrivit analistului pe probleme de macroeconomie la UniCredit România, Mihaela Popescu, sectorul de creditare va consemna şi în următorii ani o tendinţă ascendentă, însă într-un ritm inferior celui din anii anteriori. "În intervalul 2000-2005, media anuală de creşere a creditelor de retail a fost de 119%, în timp ce pe sectorul corporate a fost de 39%, dar s-a pornit de la o bază extrem de redusă. În 2005-2008, împrumuturile pe partea de retail vor avea o medie anuală de creştere de 37%, iar cele corporate de 18%", a afirmat Popescu. Creşterea volumului depozitelor atrase va avea o dinamică mai moderată în perioada 2006-2008, cu o medie anuală de 16%. Analiştii arată că majorarea veniturilor, a gradului de intermediere bancară şi a dobînzilor reale vor stimula piaţa depozitelor bancare, însă vor fi parţial contracarate de dezvoltarea pieţelor produselor alternative de economisire. "Volumul depozitelor va creşte o dată cu adîncirea gradului de intermediere din sectorul bancar", a precizat Popescu.

Potrivit preşedintelui UniCredit România, Răsvan Radu, reducerea dobînzilor la credite va depinde de scăderea volumului de rezerve minime obligatorii pe care băncile trebuie să le constitue, în timp ce dobînzile la depozite nu vor avea o variaţie semnificativă în următoarea perioadă, fiind corelată cu evoluţia inflaţiei. Totodată, Radu a apreciat că în următorii ani pe piaţă vor apărea societăţi specializate în acordarea de credite ipotecare, mai ales că acestea ar putea să nu se supună aceloraşi reglementări ca băncile comerciale. "Aceste instituţii ar putea oferi dobînzi mai bune, ar putea fi mai permisive în ceea ce priveşte evaluarea riscului", a menţionat Radu. Restructurarea tîrzie a sectorului bancar şi gradul relativ redus al intermedierii bancare, comparativ cu alte state din regiune, face ca România să fie una dintre ţările cu cel mai însemnat potenţial de dezvoltare. "Sîntem departe de finalul procesului de restructurare a sectorului bancar. Vom asista la privatizarea ultimelor bănci de stat din România şi la intrarea de noi jucători pe piaţă. De asemenea, concurenţa din ce în ce mai ridicată va conduce la creşterea gradului de concentrare", a spus Popescu. Anul trecut, ponderea activelor din sectorul bancar în Produsul Intern Brut (PIB) a fost de 45%, urmînd ca în acest an să se plaseze la 52%, în 2007 la 56%, iar în 2008 la 58%. "România este încă în urmă faţă de alte state din regiune. În 2005, media din Europa Centrală şi de Est, în ceea ce priveşte ponderea activelor în PIB, era de 66%", a afirmat Popescu. Primele cinci bănci deţin 60% din activele totale. "Băncile mai mici trebuie să se specializeze pe un anumit segment sau produs. Astfel, acestea ar putea oferi doar credite ipotecare, imobiliare, sau s-ar putea axa doar pe mediul rural", a încheiat Radu.