Dobrogea scăldată de ape este o străveche vatră de istorie și cultură. De-a lungul timpului, ținutul dintre Dunăre și Mare a fost casă și masă pentru numeroase popoare, care și-au lăsat amprenta asupra istoriei acestor meleaguri. Nu degeaba se spune că Dobrogea este un adevărat model de conviețuire între etnii. Pentru a arăta lumii istoria acestui loc binecuvântat de Sf. Apostol Andrei, mai mulți oameni inimoși, în frunte cu directorul Muzeului de Artă Populară din Constanța, dr. Maria Magiru, și-au propus să amenajeze un Muzeu al Satului Dobrogean, în care să fie expuse case vechi și care reflectă perfect arhitectura dobrogeană. Și au găsit și un loc, ce este, la rândul său, binecuvântat de Dumnezeu: Mănăstirea Dervent. Primii pași au fost făcuți deja în vederea amenajării Muzeului Satului Dobrogean. O casă veche pitorească din Oltina, așezare din sudul Dobrogei, menţionată pentru prima dată într-un defter (registru turcesc) de la 1573, a fost strămutată „bucățică cu bucățică”, așa cum scria ziarul „Telegraf” în urmă cu câteva zile, pe un teren din apropierea mănăstirii. Casa a fost cumpărată în 2004 de la moștenitorii bătrânilor Deacu și mutată în 2005, după toate regulile științifice, și reconstituită pas cu pas până în 2011. Chirpicii care nu au rezistat dislocării au fost înlocuiți cu alții noi, dar după „rețete vechi“, la fel și olanele, iar lemnăria măcinată pe alocuri de cari a fost înlocuită, la fel și piatra care devenise sfărâmicioasă purtând greutatea casei și povara anilor. Deoarece casa-muzeu trebuia să arate ca o casă de locuit, amenajarea interioarelor s-a făcut anul acesta, în primăvară. „Tot ceea ce vedeți este adus de țăranii din satele din zonă. Nu am adus nimic din colecția Muzeului de Artă Populară. Noi ne-am oferit doar sprijinul de specialist”, a declarat directorul Muzeului de Artă Populară din Constanța, dr. Maria Magiru.

UN SAT DOBROGEAN ÎN MINIATURĂ?

Casa bătrânească din Oltina ar putea fi „piatra de temelie“ a unui sat dobrogean în miniatură. Directorul muzeului de etnografie constănțean spune că acesta se poate realiza doar cu ajutorul autorităților județene. „Pe terenul de la Dervent putem aduce patru-cinci case din sudul Dobrogei și două-trei din nordul regiunii, din care una ar putea fi de la Niculițel. Trebuie să aducem ceea ce este specific Dobrogei“, a spus Magiru. De altfel, ea a afirmat, în urmă cu câteva zile, că în Muzeul Satului Dobrogean ar putea fi adusă o casă din Râmnicu de Jos, cu prispă fără foișor, care îi va fi dedicată primului stareț al mănăstirii Dervent, părintele Elefterie, a cărui familie a trăit în această localitate. De asemenea, o casă veche de Ostrov „așteaptă” să se alăture „suratei” din Oltina. „Cea de-a patra casă va fi „o surpriză”, asigură dr. Maria Magiru. Cert e că în mijlocul tuturor se va afla o fântână veche din piatră, obținută cu greu de părintele stareț Andrei de la proprietarii ei.

CE SPUNE CJC

Ideea directorului muzeului de etnografie constănțean de a amenaja un sat dobrogean în miniatură este susținută și de autoritățile județene, care îi așteaptă la discuții pe cei implicați în proiect. „Nu știu de această idee, dar, cu siguranță, sunt interesat ca autoritatea județeană să susțină înființarea unui Muzeu al Satului. Ar fi un pas important în vederea promovării Dobrogei. Este în interesul județului să avem un astfel de loc. Istoria acestor meleaguri trebuie să fie pusă în valoare cât mai bine“, a declarat președintele Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu. El a adăugat că, împreună cu inițiatorii proiectului, va vedea din ce surse va fi finanțat un astfel de proiect.

Citește și:

Casa seculară de la Dervent, primul pas pentru un Muzeu al Satului la Constanța!

Casa veche din Oltina, strămutată la Dervent, și-a deschis ușile de Ziua Patrimoniului