YES, WE CAN! Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, consideră că România se poate susţine fără un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi că poate să fie credibilă în continuare, „mare parte din sumele atrase în primul acord fiind rambursate“. Întrebat, la prezentarea raportului trimestrial de inflaţie, dacă ţara noastră poate să stea pe propriile picioare, şeful BNR a răspuns: „Da, eu cred în asta!“. România se află în al treilea acord cu FMI, începând cu 2009, iar actuala înţelegere expiră în toamna anului viitor şi este tratată de autorităţi precum în mod preventiv, adică sumele puse la dispoziţie de instituţia financiară, după fiecare evaluare, nu sunt trase. Discuţia privind capacitatea României de a se împrumuta din pieţele internaţionale de capital şi de a atrage în continuare investitori, fără a fi într-un acord cu FMI, apare într-un moment în care Guvernul se pregăteşte să facă o relaxare fiscală, prin neimpozitarea profitului reinvestit şi reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale. Mai mulţi analişti cred însă că execuţia bugetară slabă din primele trei luni indică o situaţie oarecum precară a bugetului, care nu va permite Guvernului să convingă FMI că eventualele găuri provocate de relaxarea fiscală pot fi acoperite.

CU RATA PLĂTITĂ Isărescu a confirmat ieri că cea mai mare parte a împrumutului tras de la FMI prin acordul 2009 - 2011 a fost plătită, „fără efecte adverse şi lacrimi“, astfel că, la finalul anului, vor mai rămâne de achitat 1,3 miliarde euro, „adică un mizilic“. „Nu ştiu dacă formularea mea este cea mai fericită. Un miliard de euro nu reprezintă chiar un mizilic, dar oricum, faţă de cât a existat la plată, eu spun că cea mai mare parte a efortului s-a făcut deja“, a spus guvernatorul, adăugând că România încheie împrumutul de la FMI cu o rezervă internaţională mai mare decât la momentul contractării finanţării, fiind de 35,6 miliarde euro în aprilie 2014, dar şi cu rezerve minime obligatorii pentru pasivele în valută reduse de la 40 la 18%. „Asta ne îndreptăţeşte să credem că vom avea o îmbunătăţire a ratingului de ţară şi că vom intra într-un ciclu de dezvoltare sustenabilă, până aderăm la zona euro“, a subliniat guvernatorul BNR. România are rating recomandat pentru investiţii de la Moody's şi Fitch, dar nu a reprimit încă acest calificativ şi de la Standard & Poor’s.

APRECIERE FĂRĂ MOTIV Cât despre evoluţia surprinzătoare a cursului valutar, Isărescu afirmă că mersul economiei nu a fost atât de bun încât să justifice o asemenea apreciere: „Vor fi capitaluri rătăcite, ieşiri de capital din Rusia, să nu credeţi că vrea BNR să aprecieze cursul, sau cel puţin eu. Nu sunt convins că avem fundamente atât de solide şi că exporturile produc atât de bine. Cursul e determinat de piaţă, nu de ce vrea guvernatorul. El se apreciază chiar acum şi dincolo se trage cu mitraliera“, a punctat Isărescu. În urmă cu trei zile, acesta declara că aprecierea leului este legată de intrări de capital pe o cerere mai mare de titluri româneşti, ca urmare a includerii României într-un indice al băncii americane JPMorgan, dar şi de capitaluri care rătăcesc temporar prin piaţa locală, după ce s-au retras din Rusia sau Ucraina. Încă de la începutul săptămânii trecute, cursul de schimb a scăzut treptat pe piaţa interbancară, de la 4,45 lei/euro, iar în timpul şedinţei de vineri, 2 mai, a atins cel mai redus nivel din ultimele şase luni, un euro fiind tranzacţionat la 4,4310 lei.