Mai mulţi parlamentari au depus la Senat un proiect legislativ care prevede înfiinţarea unui Registrului de Evidenţă a persoanelor cu intoleranţă la gluten, dar şi obligaţia ca spitalele, grădiniţele şi şcolile să asigure porţii de mâncare fără gluten - „Toate alimentele ambalate, medicamentele, suplimentele nutritive şi produsele cosmetice vor vonţine, conform cu fişele de produs şi auditurile interne realizate, una dintre următoarele informaţii: conţine gluten, conţine urme de gluten, produs într-o unitate care procesează alimente care conţin gluten, nu conţine gluten. Toate unităţile de învăţământ vor asigura copiilor cu intoleranţă la gluten, dovedită prin adeverinţă medicală, toate mesele, iar porţiile de mâncare fără gluten vor fi pregătite în recipiente separate“. De asemenea, spitalele din România, de stat sau private, vor avea obligaţia de a asigura pacienţilor cu intoleranţă la gluten toate mesele pe care le presupune spitalizarea. Proiectul prevede și înfiinţarea unui centru pentru a ţine evidenţa persoanelor diagnosticate cu boli celiace. Desigur, dacă legea intră-n vigoare, orice constrângere a drepturilor persoanelor dragnosticate cu boala celiacă (intoleranță la gluten) va fi considerată discriminare. Această afecţiune autoimună, declanşată din ingestia de gluten (proteina din grâu, secară şi orz), afectează circa 1% din populaţie şi poate debuta la orice vârstă. Netratată (sau tratată incorect), boală poate avea consecinţe importante asupra sănătății, cum ar fi osteoporoza, infertilitatea, avorturile repetate, anemia prin deficit de fier şi chiar anumite forme de cancer. În 85% dintre cazuri, oamenii trăiesc cu boala celiacă fără să ştie de existenţa ei. La nivel european, în medie, una din 100 de persoane are intoleranță la gluten, cele mai puţine fiind în Germania (0.3%), iar cele mai multe - în Finlanda (2.4%). În România, aproximativ 5% dintre persoanele cu risc sunt diagnosticate. Proiectul legislativ este semnat de reprezentanți au tuturor partidelor politice.