Nu mai este o noutate că preţurile produselor alimentare vor creşte. Ghimpele din sufletul românului este cînd va scoate mai mulţi bani din buzunar pentru mîncare: peste o săptămînă, o lună sau de Crăciun? Înghite, săracul român, fără să crîcnească, explicaţii justificatoare pentru scumpiri, cum ar fi devalorizarea leului, creditele scumpe ale firmelor din industria alimentară sau majorarea costurilor cu utilităţile, chiriile şi transportul suportate de aceleaşi firme. De ce se resemnează în faţa raftului şi scoate banul? Pentru că trebuie să mănînce, indiferent de preţ, dar cu regretul că scumpirile îi aduc porţii mai mici în farfurie. Grav este faptul că unele alimente, cum ar fi carnea sau laptele, vor ajunge produse de lux, avertizează unii patroni din industria alimentară, recunoscînd că preţurile nu vor mai fi accesibile pentru o bună parte din populaţie. \"Preţurile vor creşte în condiţiile în care deprecierea leului se menţine, pentru că această devalorizare se regăseşte, în mod direct, în tot ce importăm, produse alimentare şi materie primă\", a spus preşedintele Federaţiei Sindicale din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu. El a adăugat că, în sectorul cărnii, 60-70% din necesarul pentru consum şi prelucrare este acoperit din importuri, iar altă industrie care depinde de livrările din afară este cea a zahărului obţinut din prelucrarea zahărului brut. Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, a confirmat că produsele cele mai sensibile la devalorizarea leului sînt carnea şi laptele. De asemenea, Preşedintele Federaţiei Sindicale Agrostar, Ştefan Nicolae, a arătat că, în lunile septembrie-octombrie, preţurile la legume au crescut deja cu 3-5%. \"Acest lucru este determinat de faptul că legumele din producţia noastră sînt pe terminate, iar cei care mai au produse nu au acces în pieţe. Legumele de acum vin din import şi sînt cumpărate în euro\", a spus Nicolae. Leul a început să scadă semnificativ în raport cu euro în urma cu circa două săptămîni, ajungînd de la 3,7028 lei/euro la finele lunii septembrie, la 3,9410 lei/euro la 6 octombrie. Piaţa neagră este, de asemenea, o problemă ce influenţează preţul. \"Piaţa neagră nu mai este 40%, ajunge şi la 60-70% în cazul unor sectoare şi din cauza asta este greu de ştiut care este preţul corect. Dacă în primele şase luni ale anului, importurile de materie primă au crescut cu peste 100%, dar producţia a scăzut, este clar că avem de-a face cu explozia pieţei negre\", a afirmat Minea, care a adăugat că piaţa neagră este \"coordonată şi urmărită politic, pentru că reprezintă una din sursele de finanţare\". Reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor nu au precizat un termen de la care preţurile ar putea creşte, arătînd că acest lucru depinde de stocurile de materie primă ale firmelor, cît şi de tipul de produse (la unele produse costul materiei prime are o pondere mai mare, la altele, mai mică şi, în plus, în cazul produselor cu termen de valabilitate mare, influenţa creşterii costurilor se vede mai tîrziu). Românul îşi poate lua adio de la ieftinirea mîncării chiar dacă ar fi îndeplinită premisa aprecierii leului. Potrivit preşedintelui Romalimenta, firmele din industria alimentară nu au scăzut preţurile anul trecut, cînd leul s-a apreciat faţă de euro, pentru că au existat creşteri de costuri la utilităţi, transport şi salarii. O soluţie pentru diminuarea preţurilor finale la raft propusă de reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor ar fi reducerea TVA-ului la alimente de la 19% la un nivel acceptabil şi benefic populaţiei. Trebuie să ne pregătim să punem pe masă, deci, pîine mai scumpă cu 5-6%, legume, cu 7-10%, lapte, cu 3-5%, zahăr, cu 15% sau carne de pui, cu 15-20% şi de porc, cu 20-40%.