PREVENIREA CUTREMURELOR Dezvoltarea durabilă a unei ţări depinde de mulţi factori, inclusiv de capacitatea de combatere a fenomenelor naturale periculoase. România este o ţară cu un nivel mare al pericolelor naturale. Unul dintre cele mai îngrijorătoare este cel seismic. În ultima perioadă, în România au tot fost cutremure, ce-i drept, de intensitate scăzută, însă să nu uităm puternicul seism din 1977, care s-a soldat cu pagube însemnate, zeci de clădiri distruse şi peste 1.500 de români morţi. Se ştie că este mult mai eficient şi mai puţin costisitor să investeşti în prevenirea dezastrelor decât în lichidarea consecinţelor acestora. Astfel, în urmă cu doi ani, în cadrul Programului UE de colaborare a ţărilor bazinului Mării Negre, a fost lansat proiectul internaţional „Sistem de siguranţă seismică în Bazinul Mării Negre” (Black Sea Earthquake Safety Network - ESNET), ieri, la hotelul Bulevard, din Constanţa, având loc conferinţa de finalizare a acestuia. „Ţările participante la realizarea proiectului sunt România, Bulgaria, Turcia şi Republica Moldova, iar scopul lui este acela de a contribui la prevenirea dezastrelor naturale generate de cutremure în zona Mării Negre, prin dezvoltarea unui concept comun de monitorizare şi intervenţie. Proiectul este foarte important pentru că, pentru prima dată, toate aceste ţări sunt aduse la un loc în problemele de seismologie pe această zonă. Sperăm ca prin tot ceea ce am realizat în proiect să găsim cele mai bune metode de micşorare a riscului seismic”, a declarat managerul de proiect ESNET, director în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Ştefan Florin Bălan.

SPECIALIŞTII NE LINIŞTESC Prezent la eveniment, directorul onorific al Institutului de Fizică a Pământului, prof. Gheorghe Mărmureanu, a declarat că proiectul este foarte important, întrucât ajută cercetătorii în analizarea mai eficientă a cutremurelor, cu atât mai mult cu cât reţeaua seismică ne permite să ştim ce se întâmplă din punct de vedere seismic din Japonia până în România. El a precizat că sistemul va fi dezvoltat şi pentru inundaţii, ceea ce va oferi o mai mare siguranţă în ceea ce priveşte prevenirea dezastrelor. „Cutremurile sunt unele dintre necazurile care se produc în orice zonă. Este o cercetare fundamentală, însă una cu rest. Adică, orice ai face, ai un rezultat, dar lucrurile rămân interpretabile după. Sunt multe lucruri necunoscute, întrucât cutremurele, în genere, au o rază de acţiune mare”, a spus Mărmureanu. Potrivit seismologului, în perioada următoare, România nu va avea un cutremur foarte mare, care să producă pierderi de vieţi omeneşti sau pierderi materiale. „Un cutremur poate fi în orice zi, în orice noapte. Putem avea cutremure în perioada următoare, însă nu mai mari de 7 grade pe scara Richter. Ultimele zece cutremure au fost de adâncime foarte mare (la 150 km - n.r.), ceea ce confirmă ipoteza mea că şi următorul va fi la fel, ceea ce este bine, deoarece energia se va dispersa pe o suprafaţă foarte mare. Cel puţin cât timp vom putea monitoriza în continuare posibilitatea producerii seismelor la noi în ţară, eu sunt optimist”, a explicat prof. Mărmureanu.

Cutremure crustale

Potrivit cercetătorilor, în Dobrogea au fost cutremure crustale şi vor mai fi, însă de intensitate mică. Cu toate acestea, cel mai mare pericol pentru Dobrogea este falia Shabla din Bulgaria, care poate produce adevărate dezastre.

Alarmare timpurie

Concret, în cadrul proiectului, a spus directorul în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Ştefan Florin Bălan, a fost realizat şi implementat un sistem de monitorizare şi alarmare timpurie pentru cutremurele din bazinul Mării Negre. „Sistemul dezvoltat este, de fapt, o reţea virtuală distribuită de staţii seismice, parte a reţelelor naţionale ale partenerilor, cu ajutorul căreia sunt localizate evenimentele seismice ce se produc în zona bazinului Mării Negre. Informaţiile astfel obţinute sunt publicate în timp real într-o secţiune dedicată a portalului ESNET (http://esnet.infp.ro/seismicitate)”, a spus Bălan. De altfel, aceste instrumente au forma unor aplicaţii web, disponibile atât pentru PC-uri, cât şi pentru telefoanele mobile. În acelaşi timp, s-au derulat o serie de sesiuni de instruire dedicate personalului care este implicat în acţiuni de intervenţie de urgenţă post-seism din regiunea proiectului. Sesiunile au avut loc în fiecare ţară parteneră.