Printr-un proiect iniţiat de Ministerul Sănătăţii Publice, susţinut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în România se vor înfiinţa, pînă în 2009, 200 de centre comunitare pentru asistenţă mintală, din care peste 30 vor fi destinate copiilor şi tinerilor. "Sîntem în al doilea an de reformă în psihiatrie. Au fost făcute foarte multe lucruri care vizează domeniul planificării şi al pregătirii specialiştilor. Acum avem chiar doi experţi OMS care au susţinut cursuri privind managementul serviciilor comunitare. Dar dacă vreţi ceva spectaculos, să ştiţi că nu avem încă. Sistemul psihiatric arată la fel, cu spitale mari şi ambulatorii psihiatrice unde bolnavii stau la cozi lungi pentru reţete. Noi estimăm că în doi, cel mult patru ani să fie create în toate judeţele centre comunitare cu structuri mai prietenoase", a declarat, ieri, Mugur Ciumăgeanu, coordonatorul proiectului, din cadrul Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar.

Centrul comunitar pentru asistenţă mintală este o structură flexibilă adaptată la nevoile fiecărui bolnav. Persoanele cu probleme mai puţin severe vor fi tratate de medicul de familie cu ajutorul specialiştilor, iar cei cu probleme severe vor ajunge în centrele comunitare, unde, pe lîngă psihiatru şi asistenţă medicală, vor exista psihologi şi asistent social. "Este nevoie ca bolnavul cu probleme grave de sănătate mintală să se poată întoarce în societate şi să fie tratat în unităţi medicale situate cît mai aproape de casă, unde să nu rămînă internat peste noapte", a mai spus Ciumăgeanu. Potrivit acestuia, în unităţile “prietenoase” vor putea fi trataţi bolnavi cu afecţiuni severe precum schizofrenia şi tulburarea bipolară (maniaco-depresivă), după o schemă modernă de abordare a maladiilor, recomandată de OMS. Aceste unităţi medicale nu vor fi destinate exclusiv afecţiunilor severe, ci vor fi şi centre de triaj pentru afecţiuni mai uşor de tratat, dar care ar putea avea un impact major asupra vieţii individului, precum depresia sau tulburările de anxietate. Pentru tulburările care afectează vîrsta a treia, urmează să fie create alte unităţi decît centrele de sănătate mintală. Specialiştii susţin că unul din punctele slabe în procesul de reformare a sistemului de sănătate mintală a fost lipsa leadership-ului la nivel local, care să susţină demersurile de inovare şi dezvoltare a serviciilor de sănătate mintală. În acest sens, specialiştii consideră că soluţia ar fi desemnarea unui manager de dezvoltare a serviciilor de sănătate mintală la nivelul fiecarui judeţ. În România, potrivit estimărilor, întrucît nu există date oficiale, sînt între 200.000 şi 300.000 de persoane cu afecţiuni severe de sănătate mintală, cum ar fi schizofrenia sau tulburările bipolare şi probabil 10% din populaţie poate să fie încadrată, la un moment dat, într-un diagnostic psihiatric de intesitate moderată sau uşoară.