Legea de salarizare unică în sistemul bugetar ar trebui să fie funcţională în cel mult şase luni, iar săptămîna viitoare partidele politice ar trebui să semneze un acord pe principiile care stau la baza legii, şi sindicaliştii şi guvernanţii fiind de acord cu aceste termene, au precizat liderii sindicali. Preşedintele CNSLR Frăţia, Marius Petcu, a declarat, la finalul întîlnirii de la Ministerul Muncii, că reprezentanţii Guvernului, ai patronatelor şi ai sindicatelor, au discutat, ieri, principiile care vor sta la baza legii de salarizare unică în sistemul bugetar, respectiv opt puncte „tranşante” care vor fi rescrise pînă vineri dimineaţa, cînd a fost stabilită o nouă întîlnire pentru finalizarea textului. În opinia lui Petcu, cel mai important principiu al acestei legi constă în introducerea în sistemul unitar şi a altor categorii de bugetari, cum ar fi parlamentarii. “Principiul de bază este eleborarea unei legi unitare pentru tot personalul plătit din bani publici. Totodată, noua lege vizează micşorarea ecartului dintre salariul minim şi cel maxim”, a declarat Petcu, precizînd că, în urma aplicării noii legi, nu vor exista micşorări de salarii. Sindicaliştii au precizat că părţile implicate în discuţii au căzut de acord că, în cel mult şase luni, legea ar trebui să fie funcţională, spunînd că, la începutul săptămînii viitoare, ar trebui semnat acordul privind legea salarizării unice de către toate partidele politice. La rîndul său, preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu a afirmat că, în cadrul întîlnirii nu s-a discutat despre procente de majorare a salariilor, dar s-a urmărit asigurarea unei creşteri accelerate a salariilor mici. Potrivit lui Hossu, sindicaliştii au solicitat ca aceste creşteri să se aplice începînd cu 1 noiembrie, însă reprezentanţii Guvernului au propus data de 1 ianuarie. „Au avut loc mici divergenţe pe baza unor definiţii, noi insistînd asupra clarificării unor termeni, astfel încît noul Guvern sau Parlamentul să nu mai încerce să facă alte interpretări. Această lege înseamnă creşterea în descreştere pe categorii de salariaţi pînă la nivelul salariului mediu pe economie”, a explicat Hossu. Sindicaliştii au mai precizat că procentul vehiculat de partea guvernamentală pentru majorarea salariilor bugetarilor cu venituri mici este de 15% şi zero pentru categoriile care depăşesc salariul mediu, astfel ca, din 2009, să se ajungă la o “compactizare” a sistemului de salarizare. Reprezentanţii salariaţilor au precizat că, de prevederile noii legi, ar urma să beneficieze aproximativ un milion de angajaţi, majoritatea fiind funcţionari publici, urmaţi de 300.000 de angajaţi din educaţie şi de cei 200.000 de salariaţi din sănătate. Aproape 100.000 de angajaţi din România au salarii pînă în 640 de lei, alţi peste 330.000 au între 641 şi 700 de lei, 327.000 dintre ei au între 701 şi 1.000, iar alţi aproximativ 300.000 au între 1.001 şi 1.500 de lei. Pentru această categorie, sindicaliştii au cerut o majorare cu 25%, în timp ce partea guvernamentală a înaintat, pentru cei cu salarii de 600-700 de lei, o ofertă de 15%, a declarat, la finalul întîlnirii de luni, preşedintele CNSLR Frăţia.

Acesta preciza că urmează a fi constituite două grupuri de experţi din cadrul sindicaliştilor şi ai Guvernului care să analizeze efortul bugetar pe care-l presupune o majorare a salariilor pentru debutanţi. Marius Petcu a mai precizat că reprezentanţii Guvernului au refuzat să discute pe strategia pe termen mediu, respectiv legea de salarizare unică în sistemul bugetar. “Partea guvernamentală a mai cîştigat două-trei zile, dar noi nu renunţăm la proteste”, afirma, luni, Petcu.

La rîndul său, ministrul Muncii, Mariana Cîmpeanu, declara, tot luni, că partea guvernamentală nu a înaintat niciun procent de majorare a salariilor debutanţilor din sistemul bugetar, pentru că trebuie făcute calcule! Menţionăm că, la întîlnirea de miercuri, de la Ministerul Muncii, au participat reprezentanţi ai BNS, CNSRL Frăţia, reprezentanţi ai patronatelor, experţi din mai multe ministere şi ministrul Muncii, Mariana Cîmpeanu. Preşedintele Sed Lex, Vasile Marica, a refuzat să rămînă la discuţiile pe tema elaborării legii salarizării unice în sistemul bugetar de la Ministerul Muncii, explicînd că este interesat doar de majorarea salariilor. În opinia sa, legea salarizării unice este o temă de campanie electorală. Totodată, preşedintele Sed Lex a mai spus că funcţionarii publici vor începe protestele în data de 13 noiembrie, potrivit calendarului anunţat. Conform Ministerului Muncii, o nouă întîlnire pentru finalizarea principiilor care stau la baza legii de salarizare unică în sistemul bugetar urmează să aibă loc, vineri, la orele 9.00.

Educaţia în grevă de avertisment, din 10 noiembrie

Toate cele patru sindicate din Educaţie vor participa, luni, 10 noiembrie, la greva de avertisment şi vor picheta sediul guvernului pentru a protesta faţă de amînarea aplicării legii de majorare cu 50% a salariilor cadrelor didactice. Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţămînt, Federaţia Educaţiei Naţionale, Federaţia “Alma Mater” şi Federaţia “Spiru Haret” (FSH) vor lua parte la greva de avertisment care va avea loc, luni, între orele 12.00 şi 14.00, şi la pichetul programat în intervalul 11.00 - 14.00. Profesorii afiliaţi la FSH, care au fost în grevă de avertisment luni, 3 noiembrie, au anunţat, de asemenea, că vor fi solidari cu celelalte federaţii. În aceste condiţii, la protestele anunţate pentru începutul săptămînii viitoare vor participa atît cadrele didactice din preuniversitar, cît şi cele din învăţămîntul universitar. Amintim că premierul Călin Popescu Tăriceanu le-a transmis profesorilor grevişti, luni, că o mărire a salariilor lor acum, în vremuri de criză financiară, ar fi cea mai „antieconomică” măsură, care ar cheltui banii pentru înfiinţarea de locuri noi de muncă într-o economie ameninţată şi de şomaj.