TOTUL COSTĂ Avem o economie înghesuită, consideră guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. „Băncile sunt înghesuite, statul este înghesuit, la fel şi cercurile de afaceri, chiar şi BNR. Cât avem rezerva de mare, fructificăm doar o zecime din capacitate”, a spus ieri guvernatorul. El a amintit şi de lipsa unei culturi şi educaţii a creditului, relevată de multe voci din piaţă, care apreciază drept negativă limitarea creditului de consum la 5 - 7 ani, potrivit noului regulament al BNR. „Atunci când se ia un credit, se creează un debit. În prezent, când se ajunge la datorie, parcă a făcut-o Dumnezeu din cer şi banca centrală e de vină. Dacă începi să spui cum s-a format datoria de 90 miliarde euro a României, din care aproape 20 miliarde euro aparţine populaţiei, apare o supărare. Cele câteva milioane de maşini luate în leasing nu au creat o datorie? Un leasing nu este o datorie, un credit? Totul costă”, a comentat Mugur Isărescu. În aceste condiţii, reluarea creditării, „atât de dorită de toată lumea”, nu va face altceva decât să creeze o nouă datorie, caz în care populaţia trebuie să fie pregătită pentru administrarea unui împrumut, consideră guvernatorul. „Dorim toţi reluarea creditării, dar trebuie să fim conştienţi că se va crea o datorie pe partea cealaltă. Este o crimă economică să umfli o economie, după care să o storci să plăteşti o datorie, cum s-a întâmplat în anii ‘80. Trebuie să prezentăm societăţii soluţia administrării unui credit. Asta este soluţia pentru România. Sunt 90 miliarde euro datorie externă a României, dar nu se poate compara cu ce a fost înainte. Aproape 30 miliarde este datoria firmelor din România, vreo 20 miliarde aparţine populaţiei şi restul este creată de bănci. O parte a datoriei externe se regăseşte în creditul în valută, pe care Banca Naţională a vrut să-l tempereze”, a mai spus Isărescu, precizând că nivelul datoriei nu dă motive de îngrijorare.

O LECŢIE ÎNVĂŢATĂ Guvernatorul BNR mai sugerează că România ar avea nevoie de o nouă „iniţiativă Viena”, ca cea din 2009, prin care cele mai mari bănci străine s-au angajat să-şi menţină expunerea în România, doar că de această dată, acordul ar trebui „să asigure vânzarea ordonată de active bancare”. „Băncile-mamă nu mai sunt deloc generoase cu subsidiarele din România, în ceea ce priveşte liniile de capital, pentru că la rândul lor au nevoie de capital. Nu retrag bani din România, dar nu ne mai asigură că le vor reînnoi la scadenţă”, a declarat Isărescu, care consideră că relaţia dintre băncile-mamă şi subsidiarele autohtone este „un element esenţial care determină politica lor de dobânzi, în perioada următoare”. Isărescu mai apreciază că băncile vor fi nevoite să se bazeze mai mult pe resursele atrase din piaţa internă: „Treptat, ceea ce va face BNR în materie de dobânzi se va transmite şi la nivelul dobânzilor creditelor şi, sperăm noi, mai puţin la depozite”. Guvernatorul nu crede că reducerea dobânzii-cheie va fi primită de bănci ca în trecut, printr-o mişcare „rapidă” pe depozitele la pasive: „Bancherii au nevoie să-şi echilibreze în timp resursele cu creditele. Cred că vor fi mult mai prudenţi de data aceasta”.

Observaţiile guvernatorului

- Acolo jos, la nivelul şaibei, al întreprinderilor, mediul economic trebuie ajutat pentru a-şi mări competitivitatea. Însă, atenţie!, ce se dă mediului de afaceri să nu se ia înapoi dublu, triplu sau multiplu.

- Noua normalitate constă într-o creştere economică doar atât cât să oprească şomajul, dar fără să creeze locuri de muncă noi.

- Investiţia străină înseamnă şi Renault, dar şi cumpărarea de pământ şi lăsarea lui în bălării, în aşteptarea unui boom imobiliar.

- O economie sănătoasă nu ţine de subvenţii, ajutoare de stat sau credite, ci de competitivitate.