Preşedintele R.Moldova nu s-a sfiit să declare că va face tot posibilul pentru a nu fi organizate alegeri anticipate. “Dacă sînt patrioţi, cei din opoziţie nu vor provoca anticipate. Voi face tot posibilul să nu permit acest lucru”, a precizat Vladimir Voronin, în limba rusă, în cadrul emisiunii Convorbiri cu preşedintele. “Totuşi nu cred că se va întîmpla, pentru că nu trebuie să se întîmple, pentru că va fi rău pentru toţi”, a adăugat acesta. Preşedintele moldovean a declarat că alegerile anticipate vor accentua criza financiară, iar responsabilitatea pentru înrăutăţirea situaţiei economice din ţără va reveni opoziţiei. “Criza financiară ne sufocă, avem probleme serioase, de la noi nimeni nu cumpără pentru că sîntem în criză, avem restanţe la buget pentru primele luni ale anului. Noi avem obligaţia de a majora salariile. Iar ei se joacă ca nişte copii de-a votul de aur, votul de argint”, a adăugat Vladimir Voronin. Cele trei partide de opoziţie, care au intrat în Parlament, Partidul Liberal, Partidul Liberal Democrat din R.Moldova şi Alianţa Moldova Noastră, şi deţin împreună 41 de mandate, au anunţat că nu vor susţine alegerea unui preşedinte comunist.

Vladimir Voronin este ferm convins că protestele din 7 aprilie din Chişinău s-au desfăşurat după scenariul “revoluţiilor colorate. Acesta a precizat că în cadrul acestor proteste au fost observate persoane care au participat activ la organizarea şi implementarea loviturilor de stat în alte ţări. “Pe scările sediului Preşedinţiei a fost fotografiat un bărbat simpatic - unul dintre organizatorii primei aşa-zise revoluţii care a avut loc la Belgrad, cînd a fost deturnat Slobodan Miloşevici”, a declarat preşedintele. Şeful statului a subliniat că există numeroase întrebări legate de “ce s-a întîmplat, cine a organizat, de ce şi care au fost scopurile”. A adăugat că răspunsurile la aceste întrebări trebuie să fie obţinute de organele de anchetă, care sunt Procuratura Generală şi Comisia specială pentru elucidarea evenimentelor.

O altfel de declaraţie a făcut însă ministrul moldovean de Interne, Gheorghe Papuc, care a recunoscut că poliţia a folosit forţa în cazul celor mai agresive persoane reţinute după protestele din 7 aprilie şi celor care au opus rezistenţă. În baza cauzelor penale au fost arestate 106 persoane, în perioada 6 - 8 aprilie, dintre care nouă se află în continuare la închisoare. Alte 206 persoane au fost reţinute, dintre care zece femei: trei au primit amendă, cinci au fost arestate pentru cinci zile şi două reţinute pentru zece zile, a precizat oficialul moldovean într-un interviu acordat agenţiei Novosti-Moldova. Declaraţia sa confirmă afirmaţia comisarului Consiliului Europei pentru Drepturile Omului care a afirmat că un număr semnificativ dintre cele peste 300 de persoane arestate în R.Moldova în timpul demonstraţiilor post-electorale din aprilie au fost supuse la rele tratamente de poliţie. Thomas Hammarberg, care a efectuat o vizită în capitala R.Moldova, între 25 şi 28 aprilie, a conchis, de asemenea, că unele dintre cazurile de rele tratamente aplicate de poliţişti protestatarilor au fost severe. Comisarul afirmă că este nevoie nu numai de revizuirea comportamentului individual al poliţiştilor, ci şi de revizuirea responsabilităţii superiorilor acestora. În opinia sa este foarte îngrijorător faptul că aceste încălcări ale drepturilor omului au putut avea loc în pofida interzicerii legale a torturii, a măsurilor preventive formale, a existenţei unui cod de conduită pentru polţişti şi a participării acestora la un număr de cursuri de pregătire profesională. Thomas Hammarberg consideră că trebuie stabilită cu exactitate responsabilitatea în cazul acestor încălcări ale normelor profesionale şi a respectului faţă de standarde de bază. Acesta subliniază că nepedepsirea lor va crea un precedent negativ. Dosarele studiate de expertul medical din echipa comisarului conţineau date cu privire la răniri care confirmau descrierile relelor tratamente fizice făcute de persoane care s-au aflat în custodia poliţiei. Amploarea şi severitatea acestor rele tratamente sînt ilustrate prin faptul că 105 persoane au avut nevoie de îngrijiri în cadrul Spitalului de Urgenţă din Chişinău, 24 dintre aceste persoane fiind internate. Potrivit Ministerului moldovean al Afacerilor Interne şi Procuraturii Generale, pînă la data de 28 aprilie au fost analizate peste 50 de plîngeri referitoare la rele tratamente şi a fost declanşată o anchetă penală. Ministerul Afacerilor Interne a făcut referiri la posibilitatea aplicării unor măsuri disciplinare, cum ar fi mustrarea, suspendarea sau demiterea.

Nu în ultimul rînd, organizaţiile jurnaliştilor din R.Moldova vor organiza un miting, duminică, în scuarul Operei Naţionale din Chişinău, pentru a protesta faţă de acţiunile de intimidare a jurnaliştilor şi de subminare a instituţiilor mass-media. Mitingul va avea loc la ora locală 12.00 cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, marcată anual de comunitatea jurnalistică internaţională în a treia zi a lunii mai. Scopul manifestaţiei este de a atrage atenţia opiniei publice naţionale şi internaţionale asupra mediului considerat periculos pentru exercitarea profesiei de jurnalist în R.Moldova, asupra încălcării dreptului la informare şi a libertăţii de expresie, a actelor de violenţă împotriva jurnaliştilor şi presiunilor exercitate de autorităţi asupra instituţiilor de presă şi organizaţiilor neguvernamentale de mass-media care nu susţin puterea politică.