Parlamentul moldovean nu a reuşit miercuri să aleagă preşedintele ţării, principalul candidat al comuniştilor, Zinaida Greceanîi, obţinînd doar 60 de voturi, pragul minim necesar fiind de 61 de voturi. Doar 60 de deputaţi din totalul de 101 au participat la vot, partidele de opoziţie părăsind sala. Potrivit Unimedia.md, celălalt candidat al comuniştilor, neurochirurgul Stanislav Groppa nu a primit niciun vot. Mai mulţi jurnalişti au fost îmbrînciţi miercuri, de gărzile de corp ale oficialilor moldoveni, în timpul şedinţei Parlamentului pentru alegerea şefului statului, iar site-urile de ştiri au fost blocate timp de cîteva ore.

Cele trei partide liberale parlamentare au declarat în repetate rînduri că nu vor participa la alegerea preşedintelui ţării, indiferent care va fi candidatura propusă, cu scopul de a provoca alegeri parlamentare anticipate. În cazul în care preşedintele nu va fi ales nici în urma alegerilor repetate, actualul şef al statului va dizolva Parlamentul. Următorul vot pentru alegerea preşedintelui R. Moldova va avea loc la 28 mai, a anunţat noul preşedinte al Parlamentului moldovean, Vladimir Voronin. Între timp, o mişcare autointitulată Ciclon a transmis grupurilor parlamentare de opoziţie din R. Moldova un mesaj în care ameninţă cu moartea orice deputat care va vota un nou preşedinte moldovean alături de comunişti. Mesajul a fost transmis grupurilor parlamentare ale celor trei partide de opoziţie: Alianţa Moldova Noastră (AMN), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) şi Partidul Liberal (PL). Liderii acestor grupuri parlamentare de opoziţie au declarat că nu iau acest averisment în serios. Ei au spus, de asemenea, că nu cunosc cine s-ar putea afla în spatele acestui mesaj.

UE ar trebui să adopte o abordare realistă faţă de R. Moldova

UE trebuie să adopte o abordare realistă, fără ipocrizie şi cinism, în privinţa R. Moldova care se confruntă cu o criză după alegerile parlamentare de la 5 aprilie, comentează European Voice în ediţia electronică. Alegerea preşedintelui de către Parlamentul de la Chişinău nu se concentrează exclusiv pe persoana care va conduce cea mai săracă ţară din Europa, în următorii cinci ani, ci şi pe capacitatea comuniştilor de a soluţiona conflictul izbucnit după alegerile pe care cele trei partide de opoziţie le-au considerat fraudate, comentează European Voice. Mai mult, adaugă publicaţia, ţine de capacitatea UE de a produce schimbări în ţara vecină. Potrivit European Voice, un Guvern stabil care să se concentreze pe atribuţiile sale, este o precondiţie pentru negocierea şi implementarea măsurilor prevăzute în acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), de care R. Moldova are mare nevoie. Orice tip de sancţiune ar fi ineficientă şi ambiguă din punct de vedere moral, determinînd R. Moldova să se refugieze sub tutela Moscovei. Autorităţile de la Chişinău doresc însă să negocieze un acord de asociere cu UE, iar întrevederile sînt prevăzute să înceapă la 16 iunie. Statele UE nu au aprobat încă mandatul de negociere al Comisiei Europene, un proiect care este blocat la Consiliul de Miniştri. Potrivit publicaţiei, UE ar trebui să ia măsuri în vederea consolidării relaţiilor cu R. Moldova, în loc să impună sancţiuni.