Agenda din stomac a votantului român a făcut ca, în cea mai recentă campanie electorală, lozinci de genul „nu ne vindem țara“ să prindă imediat, spunea, acum câteva zile, vicele BNR Lucian Croitoru - „Sărăciți de criză, surprinși de magnitudinea corupției dezvăluite la televizor, având confirmarea prin zvonuri a „adevărului“ de nezdruncinat că străinii au jefuit țara prin privatizări și prin cucerirea pieței interne și, în fine, dezamăgiți de performanța „dreptei“, votanții dependenți de redistribuirea de la bugetul public și-au pierdut încrederea în proiectele pe termen lung. În consecință, ei au ales formula care a promis beneficii pe termen scurt, prin reducerea impozitelor și mărirea salariilor și a pensiilor“. În opinia sa, reacția de revenire fermă la agenda din stomac (de la cea rațională) este normală; este similară reacției unui șofer a cărui mașină a intrat în derapaj - „Reflexul (adică agenda din stomac) este să frâneze, deși asta ar accentua derapajul. De cele mai multe ori, reflexul are rol dominant în raport cu educația rutieră (agenda rațională), care spune să nu apeși frâna. Există însă o mare deosebire între noi și americani și britanici, spre exemplu. Noi centralizăm și sufocăm inițiativa privată, pentru că suntem colectiviști. Ei descentralizează și stimulează inițiativa. Reflexele noastre, după 45 de ani de comunism, sunt diferite de ale lor, care au inventat capitalismul modern“. Apare totuși o problemă - „Agenda din stomac a celor mai mulți votanți și agenda de care are nevoie România pentru a progresa sunt substanțial diferite. Rămâne de văzut ce vor alege PSD și aliații săi - să-și dezamăgească pe termen scurt votanții, prin reconsiderarea unora dintre promisiuni, sau să reducă șansele de dezvoltare a țării. Nu e ușor să fii la putere“. La final, o remarcă a fostului bancher Lucian Isar - „În cazul lui Mugur Isărescu am aflat accidental cât câștigă, dar încă nu i-am aflat pensia. Croitoru cât cumulează lunar ca angajat la stat de își permite asemenea ruminări condescendente?“.