Marele scandal artificial iscat de „scutul” clădit în jurul lui Şova continuă deşi nu înţelegem de ce sau cui îi foloseşte. Factorii direct implicaţi în această poveste au explicat, foarte clar, că Justiţia nu a fost împiedicată să-şi urmeze cursul firesc. Votul parlamentarilor nu contează în niciun fel în această ecuaţie. Mai mult, în Parlamentul European se întâmplă acelaşi lucru: oficialii au primit de acum două luni solicitarea de ridicare a imunităţii pentru Dan Nica şi au cerut mai multe informaţii şi timp (minimum şase luni). Deci, modul de procedură european nu este optim?

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, ieri, că reluarea votului referitor la cererea DNA pentru încuviințarea reținerii și arestării preventive în cazul senatorului Dan Șova nu este posibilă. "Nu știu dacă este o intenție serioasă de reluare a votului, dar aceasta nu se poate face decât dacă există, cum se întâmplă poate uneori, o defecțiune în sistemul de vot, dacă unii dintre membrii Camerei nu pot să voteze, dar nu este cazul. Pentru un vot care unei părți din membrii Parlamentului nu este convenabil, nu se poate relua votul. Procedura a fost îndeplinită, nu a existat nicio sesizare, nicio contestație a votului sau a procedurii utilizate, așa încât nu poate fi acceptabil un astfel de demers", a susținut Tăriceanu. ”Vreau să fiu foarte clar: Parlamentul nu va primi indicaţii politice, cum să voteze, de la nicio altă instituţie. Votul imperativ este nul, după cum se ştie. Membrii Parlamentului au dreptul să voteze aşa cum cred, pe baza audierii celor care sunt în anumite cauze (...) Fiecare parlamentar consideră, individual, cum trebuie să voteze şi nu ascultă ordine de la nimeni”, a mai arătat el. Preşedintele Senatului a explicat şi de ce s-a ţinut cont, în interpretarea votului din plen privind cererea de arestare preventivă a lui Şova: ”dacă Curtea Constituţională a României va considera că acea neconcordanţă trebuie rezolvată, din acel moment, trebuie pusă în aplicare acea prevedere, prin modificarea Regulamentului”, a mai spus Tăriceanu, precizând că şi în cazul celei de-a doua cereri pentru arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov se aplică acelaşi Regulament.

Judecătorii CCR vor analiza, pe 8 aprilie, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe de o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte. Şeful statului solicită CCR să constate existenţa conflictului juridic de natură constituțională "ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința blocării activității puterii judecătorești".

Parlamentarii au respins, de la începutul acestui an, trei cereri privind ridicarea imunităţii unor parlamentari: senatorul PSD Dan Şova, senatorul PNL Varujan Vosganian și deputatul UDMR Laszlo Borbely.