VERIFICARE Referendumul s-a încheiat. În ciuda tuturor presiunilor venite din partea PDL şi a prefectului, 275.398 de constănţeni au decis să vină la votul privind desfiinţarea judeţului. Aşa cum era de aşteptat, peste 96%, adică 261.948 dintre cei care au participat la vot, au spus “NU” desfiinţării unităţii administrativ-teritoriale, judeţul Constanţa. Prezenţa foarte mare la vot i-a speriat serios pe pedeliştii constănţeni, dar mai ales pe cei de la Bucureşti, care au realizat că cetăţenii s-au trezit în sfârşit la realitate şi nu mai acceptă maniera dictatorială de conducere a actualei puteri. Gura târgului spune că rezultatul de la Constanţa ar fi ajuns şi la urechile “piratului” de la Cotroceni care, pentru prima oară după şapte ani de dictatură, şi-a simţit scaunul ameninţat. Şi cum ar fi putut pedeliştii să reacţioneze decât prin ameninţări, şantaj, dezinformare şi, bineînţeles, o mulţime de sesizări către Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţean (BECJ) Constanţa referitoare la posibile fraudări. “BECJ consideră că referendumul judeţean privind desfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale, judeţul Constanţa, a decurs în limitele legii nr.3/2000. Am analizat toate sesizările şi plângerile venite în ziua referendumului, unele dintre ele fiind îndreptate spre soluţionare către Inspectoratul de Poliţie Judeţean. Pentru a înlătura orice suspiciuni de fraudare a referendumului din 6 noiembrie, membrii BECJ au decis, în unanimitate, trimiterea către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a tuturor proceselor verbale şi listelor de votanţi pentru a fi verificate. AEP este o instituţie centrală, care, până acum, nu a dat dovezi de crasă subordonare politică faţă de putere. Trebuie precizat că fiecare preşedinte de secţie de votare a predat procesul verbal la închiderea urnelor sub semnătură, asumându-şi orice greşeală care ar putea apărea. De asemenea, buletinele de vot vor fi transferate la Tribunalul Constanţa. Reprezentanţii AEP sunt cei care vor certifica veridicitatea datelor de la acest referendum”, a declarat, aseară, preşedintele BECJ, Ionela-Claudia Bojin.

INS, SUB COMANDĂ POLITICĂ Organizatorul acestui referendum, Consiliul Judeţean Constanţa (CJC), a primit numeroase sesizări de la primarii din judeţul Constanţa în ceea ce priveşte discrepanţele dintre numărul de votanţi aflaţi pe listele electorale permanente şi situaţia reală a locuitorilor din fiecare localitate. Dacă la recensământul din 2002, în judeţul Constanţa, erau 769.000 de locuitori din care aproximativ 631.000 cu drept de vot, la referendumul din 2011, potrivit datelor preliminare prezentate pe site-ul INS, în Constanţa au fost recenzaţi 680.000 de locuitori. “Primarii au reclamat faptul că pe listele electorale permanente sunt mai mulţi votanţi decât locuitorii reali ai comunităţii. În aceste condiţii, am trimis către BECJ o adresă prin care am cerut să solicite celor de la Institutul Naţional de Statistică (INS) numărul real de alegători din judeţul Constanţa rezultaţi în urma recensământului din luna octombrie a acestui an. Cei de la BECJ au analizat solicitarea noastră şi au decis să ceară celor de la INS aceste date. Mai mult decât atât, membrii BECJ au hotărât ca procesele verbale să fie semnate numai după comunicarea de către INS a datelor solicitate”, a declarat preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu. INS, instituţie a statului plătită din bani publici, subordonată direct premierului Boc, potrivit propriei declaraţii a acestuia, a răspuns la comenzile portocaliilor şi a dat imediat un răspuns celor de la BECJ. “Mie mi se pare cel puţin hilar răspunsul celor de la INS. În răspunsul dat se spune că rezultatele recensământului din octombrie 2011 se referă la populaţia stabilă, nu la cea care se ia în considerare la stabilirea listelor de alegători, aceasta întocmindu-se nu de INS, ci de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, care se află în subordinea ministrului Traian Igaş. Dacă raportăm datele obţinute la referendumul de duminică la recensământul din 2002, procentul de prezenţă la vot este de 43,85%. Dar, dacă raportăm participarea la vot la noile date obţinute la recensământul din octombrie 2011, procentul depăşeşte 50%, şi referendumul poate fi validat. Cred că noile date sunt cele la care trebuie să ne raportăm, pentru că vreau să dau un singur exemplu: fostul primar de la Adamclisi, care a decedat la 40 de ani, şi întreaga sa familie, care nu mai stă în Adamclisi, erau pe listele electorale permanente din această comună. Sunt o mulţime de astfel de situaţii care ne îndreptăţesc să spunem că este necesar să ne raportăm la noile date”, a spus Constantinescu. Preşedintele CJC a mai spus că dacă cei de la INS, care nici nu au binevoit să participe la centralizarea datelor referendumului, nu vor răspunde solicitării BECJ, CJC se va adresa instanţei de judecată pentru a se stabili veridicitatea referendumului.

PREMIERA DE LA CONSTANŢA, EXEMPLU NAŢIONAL Rezultatul obţinut la referendumul din Constanţa a fost salutat de conducerea centrală a PSD, preşedintele Victor Ponta afirmând că Biroul Permanent Naţional al partidului a decis să organizeze referendumuri de consultare a populaţiei pe tema desfiinţării judeţelor, după modelul de la Constanţa, şi în Vrancea şi Brăila. “Vreau să-i felicit încă o dată pe constănţenii care au ieşit duminică la vot. Numărul foarte mare de participanţi la vot, dar mai ales rezultatul obţinut, adică peste 96% care au spus “nu” desfiinţării judeţului, ne încurajează să continuăm astfel de acţiuni la nivelul ţării. Deşi cei de la INS au anunţat oficializarea datelor recensământului din 2011, în februarie 2012, după rezultatul acestui referendum, la presiunea pedeliştilor, vor amâna publicarea datelor, cine ştie, poate prin 2013”, a declarat Victor Ponta. El a precizat că ceea ce s-a întâmplat la Constanţa, în ciuda tuturor piedicilor pe care CJC le-a întâmpinat, reprezintă în primul rând o victorie a tuturor românilor în faţa dictaturii portocalii. “Din păcate, prefectul judeţului Constanţa s-a dovedit un om în afara legii, un infractor care n-a respectat deciziile judecătoreşti şi nu a vrut să aplice legea aşa cum trebuie şi va trebui să răspundă în faţa legii”, a spus Ponta. Reamintim că în preziua referendumului, mai mulţi preşedinţi de secţii de votare au primit sms-uri şi telefoane de ameninţare. Mai mult decât atât, angajaţii primăriilor unde sunt primari PDL au fost ameninţaţi că vor fi daţi afară dacă merg la vot. Aceasta este maniera în care doreşte PDL-ul lui Băsescu şi Boc să conducă România: prin limitarea drepturilor cetăţenilor şi ameninţări la adresa celor care mai cred în democraţie. Să fie oare acesta momentul de întoarcere la dictatură?