În caz că nu știați, avem o Comisie Națională, al cărei scop e să facă planul de aderare la zona euro. În decembrie, ea își va prezenta „opera“ și, din câte se pare, data la care vom înlocui leul cu euro e 2024. Mai e mult și avem timp - asta ai fi tentat să zici. Dar să nu uităm că vin ani electorali, care se suprapun peste o posibilă criză la nivel mondial, iar noi intrăm pe panta negativă cu un deficit bugetar care e la câțiva milimetri de pragul critic de 3% din PIB. 2035 sună ceva mai realist.

Comisia Naţională de fundamentare a Planului (la fel de de) Naţional de aderare la Zona Euro își va prezenta proiectul în decembrie, iar data propusă pentru adoptarea monedei unice este 2024, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. Ministrul Finanţelor Publice a spus acelaşi lucru (2024 - n.r.) la începutul lui noiembrie. Țara noastră poate folosi moneda euro dacă ajunge la un PIB pe cap de locuitor de peste 70% din cel al zonei euro. Potrivit autorităților, acest grad de convergență cu civilizația vestică poate fi atins, dar numai dacă România își menține, până la data propusă, un ritm de creștere economică de circa 4% pe an, iar zona euro nu avansează cu mai mult de 2% anual. Mare minune, desigur, dacă noi mai sărim de 2% avans al PIB, în condițiile în care specialiștii au început să avertizeze că ne apropiem de-o recesiune tehnică. Dar să revenim la Marele Plan - „Gradul de convergenţă este sustenabil, deoarece România are zone agrare întinse, iar agricultura locală tinde să devină tot mai automatizată. În plus, oraşe precum Bacău, Craiova, Galaţi şi Iaşi au început să se dezvolte puternic și se apropie de nivelul celor din vestul şi centrul ţării, Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov“. România avea, în 2017, un PIB pe cap de locuitor de 60% din media zonei euro, în condiţiile în care, în 2000, eram la 30%. În schimb, spre deosebire de restul ţărilor din Europa Centrală şi de Est, România are probleme din cauza deficitului comercial ridicat, care a ajuns la aproape zece miliarde lei, la finele lui septembrie. Culmea, o parte din el e cauzată chiar din importurile alimentare ridicate din Unguria şi Polonia. Altă problemă majoră este deficitul bugetar, care, în ultimii doi - trei ani, a fost meţinut CU GREU sub limita convenită prin Tratatul de la Maastricht, de 3% din PIB; și - atenție! - în condiții de creștere economică puternică. După cum spunea mai demult guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, macroeconomic suntem OK, Bucureștiul e un oraș care e deja în zona euro, dar ce te faci, că la câțiva kilometri distanță e Las Fierbinți...