În România, psihologul este confundat, de cele mai multe ori, cu psihiatrul. Mergi la psiholog, eşti ca şi nebun, ar spune mulţi. Chiar dacă de ani buni se încearcă schimbarea acestei mentalităţi, mulţi dintre români preferă să-şi „trateze” problemele, pentru a nu fi catalogaţi drept „dereglaţi”, la... vrăjitoare, vraci sau bioenergeticieni. Într-un comunicat al Colegiului Psihologilor din România (CPR) se arată că toate aceste lucruri se întâmplă în lipsa unui program naţional de asistenţă psihologică. Pornind de la datele obţinute în ultimii ani şi având în vedere un studiu realizat între 19 iunie şi 1 iulie la solicitarea CPR, rezultă că 68,8% dintre români nu au fost niciodată la psiholog. Cu toate acestea, România este una dintre ţările care înregistrează valori ridicate ale ratei şomajului, infracţionalităţii, consumului de droguri, precum şi un număr mare de accidente rutiere, divorţuri şi bolnavi cronici, ca efecte directe ale crizei economice şi sociale, potrivit studiului prezentat de preşedintele CPR, Mihai Aniţei. Potrivit datelor obţinute, 79,6% dintre români consideră că este incorect ca policlinicile medicale să furnizeze servicii psihologice. Preşedintele CPR a arătat că în România anului 2013 nu există programe de asistenţă psihologică pentru categorii de persoane vulnerabile din punct de vedere psihologic, care să beneficieze de decontare prin sistemul de asigurări sociale de sănătate. Aici ar trebui să se încadreze consilierea psihologică pentru sarcină şi naştere, copii şi familie, copii autişti şi familiile lor, persoane cu handicap, cadre didactice, persoane cu adicţii, învinuiţi şi inculpaţi pe perioada urmării penale şi a judecăţii, bolnavi aflaţi în faza terminală, şomeri, minori aflaţi în situaţia de risc de abandon şcolar, copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, precum şi în cazul unui divorţ sau al unui accident rutier, atât pentru victime, cât şi pentru autori. În acelaşi timp, numărul psihologilor angajaţi în sistemul de sănătate este insuficient în raport cu numărul pacienţilor, a spus Aniţei. Preşedintele CRP a semnalat că autorităţile statului tolerează practica ilegală a actului psihologic prin acceptarea avizelor şi rapoartelor psihologice emise de furnizori neautorizaţi. „În aceste condiţii, cabinetele psihologice sunt sufocate de practica ilegală existentă în piaţă, iar beneficiarilor le sunt încălcate grav drepturile de consumatori ai serviciilor psihologice”, a adăugat Aniţei. CPR solicită autorităţilor să adopte şi să faciliteze, după caz, în regim de urgenţă, următoarele măsuri: decontarea directă a serviciilor psihologice necesare populaţiei României, sprijinirea şi implementarea măsurilor de evidenţă şi securizare a avizelor şi rapoartelor psihologice şi adoptarea Programului naţional de asistenţă psihologică. Colegiul Psihologilor va elabora în următoarea perioadă un proiect privind Programul naţional de asistenţă psihologică a populaţiei României, pe care îl va înainta Guvernului, dar şi un sistem de evidenţă şi securizare a documentelor psihologilor cu drept de liberă practică şi un ghid de bune practici pentru fiecare examinare psihologică, normând în acest mod activitatea profesională şi stabilind o metodologie comună de lucru.