Perioada Sărbătorilor de iarnă reprezintă motiv de bucurie pentru fiecare familie. În Postul Crăciunului, oamenii încearcă să fie mai buni, mai înţelegători cu semenii lor, iar mulţi dăruiesc din puţinul lor pentru a-i ajuta pe cei suferinzi. Pentru persoanele cu care viaţa nu a fost darnică, pentru oamenii loviţi de boală, un zâmbet sau o vorbă bună nu pot schimba nimic. Ei au nevoie de medicamente, de bani pentru tratamente, de îngrijirea unor medici specialişti. Elena Epure este mamă a doi băieţi şi bunică, are 48 de ani, iar de patru ani se luptă cu o boală cumplită: cancer. Familia, formată din cinci persoane, locuieşte în satul Poiana, într-o casă cu două camere, fără curent electric. O cameră serveşte pe post de bucătărie şi hol, iar în cealaltă este dormitorul. “În 2008 mi-a fost rău şi am chemat ambulanţa. Am stat mai mult de trei luni internată la cardiologie şi o săptămână în Bucureşti, pentru mai multe investigaţii. M-au diagnosticat cu cardiopatie ischemică şi hipertensiune arterială. De asemenea, am mai multe carotide înfundate, iar valva e parţial înfundată”, a povestit Elena. Soarta a fost crudă în continuare cu femeia, în martie 2011 ea primind diagnosticul de cancer tiroidan. A fost operată, însă nu a avut bani să meargă în Bucureşti şi să urmeze tratamentul specific.

DIN 300 DE LEI TRĂIESC CINCI PERSOANE Venitul familiei Epure nu este stabil, unul dintre băieţi, Cristian, muncind cu ziua prin sat împreună cu tatăl, dar nu câştigă împreună mai mult de 350 de lei pe lună. Băiatul cel mare, Leonard, abia de două luni a găsit un loc de muncă la un service auto în Năvodari şi câştigă aproximativ 500 lei pe lună. Până să se îmbolnăvească, Elena a muncit la câmp, dar acum nu mai poate lucra, nu are voie să facă efort, are dureri în piept şi oboseşte repede. “Luna trecută, venitul nostru a fost de aproape 900 de lei. Soţul meu nu prea găseşte de lucru. Astăzi munceşte la un vecin, taie lemne şi va primi aproximativ 15 lei”, a spus Elena. Copiii sunt cei care îi plătesc asigurările sociale, 380 de lei pe lună, plus medicamentele de 120 de lei pe lună. Din venitul total al familiei, dacă scădem medicamentele şi asigurarea socială, mai rămân doar aproape 400 de lei pentru alimente. Oamenii trăiesc sub limita sărăciei, cu hrană puţină, într-o casă care stă să cadă pe ei. Ieri au mâncat cartofi prăjiţi, iar în urmă cu două zile au mâncat supă şi pate pe pâine.

“VREAU SĂ FIU SĂNĂTOASĂ ŞI SĂ MUNCESC CA SĂ ÎMI CRESC NEPOTUL. ÎMI DORESC, DE CRĂCIUN, ÎN SCHIMBUL PUNGII CU MEDICAMENTE PE CARE LE IAU ÎN FIECARE LUNĂ, SĂ PRIMESC O PUNGĂ DE SĂNĂTATE”

MĂCAR DE CRĂCIUN SĂ AIBĂ CE MÂNCA Nepotul, Andrei, are şapte ani şi este elev în clasa I. Mama lui l-a părăsit când avea numai şase luni. De atunci îl creşte bunica, cea care încearcă, aşa cum poate, să umple golul din sufletul băiatului. “Colegii de la şcoală sunt luaţi după program de mamele lor. Vreau să se facă bunica bine, să vină ea să mă ia de la şcoală, în locul unchiului meu. Asta îmi doresc de Crăciun. Şi mai vreau o maşină cu telecomandă”, a spus Andrei. Nepotul Elenei a avut septicemie când era mai mic, iar sănătatea lui este în pericol. “Medicii ne-au spus să fim atenţi cu Andrei pentru că e posibil să se îmbolnăvească de autism sau să aibă probleme cu vederea”, a spus femeia. De Crăciun, dacă ar avea alimente, femeia ar prepara, la fel ca orice familie, bucate tradiţionale. Însă nu ştie ce îi rezervă ziua de mâine. “Avem un brad din plastic, dar nu avem ce pune nici pe el şi nici pe lângă el. Îmi doresc să mă vindec şi să îi ofer nepotului, la un moment dat, un Crăciun fericit”, mai spune femeia. Orice persoană cu suflet mare poate aduce un strop de bucurie în casa familiei Epure, întinzând o mână de ajutor acestor semeni nevoiaşi. Elena nu ştie de câţi bani ar avea nevoie pentru a merge la doctor la Bucureşti, însă orice ajutor, fie în bani sau în alimente va uşura soarta familiei. Cei care doresc să împartă puţin din puţinul lor o pot contacta pe Elena la numerele de telefon: 0757/737.799 sau 0765/670.601.