Capacitatea redusă a administrației de a implementa proiecte viabile este cel mai important motiv pentru care România nu reușește să folosească toți banii dați de Comunitatea Europeană. Potrivit Ministerului Economiei, care este parte - alături de alte 11 ministere - în Acordul de Parteneriat privind dezvoltarea prin accesul la fonduri nerambursabile, cele mai mari bariere identificate în accesul la banii europeni sunt neadecvarea la noua schemă de accesare a fondurilor UE a administrației centrale și locale, adică lipsa capacităţii administrative care să genereze, implementeze şi monitorizeze proiecte mature, finanţabile din FESI, precum și complexitatea procedurilor de proiect.

Din punctul de vedere al unor autorități locale, lipsa personalului specializat și a unor ghiduri practice explicite completează lista piedicilor care stau în calea accesului comunităților la banii europeni. Deși se află la început, inclusiv în exercițiul de finanțare 2014 - 2020 au apărut breșe în absorbția completă a fondurilor pentru anul în curs. Din cauza întârzierii deblocării programelor, multe dintre liniile de finanțare deschise au generat deja ”economii” - sume pe care beneficiarii au anunțat că le doresc, dar nu le-au luat fiindcă n-au prezentat proiecte sustenabile.

Este cazul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), care are 20 de linii de finanțare, din care 90% sunt în sarcina Ministerului Agriculturii. Fondul PNDR este, pentru tot exercițiul de finanțare, de circa opt miliarde de euro. Dar din alocarea anului 2016 s-a făcut deja o economie. ”Statele membre solicită în fiecare an o sumă pe care o estimează ca fiind necesară la decontul fondurilor pentru proiectele de dezvoltare rurală. În general, estimarea este mai mare ca fondurile efectiv utilizate. CE blochează în conturi sumele respective, dar pentru a reduce costurile bugetare în cursul anului financiar, pe baza analizei utilizării fondurilor solicitate de statele membre, hotărăște redirecționarea unei părți din fonduri către alte destinații. În acest an, se propune redirecționarea unor sume către migranți”, a explicat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Oficialul a precizat că bugetul alocat statelor membre nu este afectat. ”Cu alte cuvinte, ce nu a utilizat România în acest an trebuie utilizat în anii viitori. Deci redirecționarea unor fonduri, neprevăzută inițial în bugetul UE, nu duce la niciun fel de pierderi pentru România”, a precizat Achim Irimescu, pentru Mediafax. Altminteri, în documentul întocmit de Ministerul Economiei sunt prevăzute și soluții pentru consolidarea capacității de elaborare, evaluare și monitorizare a politicilor publice de la nivelul administrației centrale și locale în vederea dezvoltării, implementării și monitorizării unui pachet de proiecte mature, care să corespundă priorităților strategice prin politici publice naționale aliniate la orientările UE. ”Resursele pot fi distribuite la nivelul ministerelor în funcție de ariile prioritare destinate finanțărilor acoperite de acestea, prin măsuri de întărire a unităților de politici publice la nivelul ministerelor prioritare, stabilire a unor comitete tematice la nivelul Guvernului cu rolul de a corela și de a crește calitatea politicilor publice care să genereze un portofoliu de proiecte finanțabile din fonduri europene structurale și de investiții”, se arată într-un document al Ministerului Economiei care explică de ce nu reușim să propunem proiecte sustenabile cu care să absorbim toate fondurile structurale alocate României.

Se vorbește acolo despre un buget de 340 milioane de euro ce ar putea fi asigurat din Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), finanțare care să ducă la simplificarea procesului și a procedurilor de depunere şi implementare a proiectelor din Fondul European Social de Investiții. Acest demers ar urma să fie implementat de Ministerul Fondurilor Europene în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regianale și Administrației Publice şi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (instituţii care îndeplinesc rol de autoritate de management), Autoritatea de Certificare din cadrul Minsterului Finanțelor Publice şi Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi.

Dezbaterea este însă în plină desfășurare, sfârșitul lunii septembrie fiind unul dintre termenele stabilite pentru o nouă rundă de discuții. Între timp, axele de finanțare intră în linie dreaptă, iar deadline-urile pentru depunerea proiectelor se apropie.

STATISTICI GRAVE

Raportul Ministerului Economiei reflectă realități deloc îmbucurătoare din teritoriu: în exercițiul de finanțare 2007 - 2013, rata de absorbție efectivă (suma rambursată de Comisia Europeană) a fost, la 31 iulie 2016, 71,76%. ”În urma exercițiului financiar 2007 - 2013, UE s-a concentrat în exercițiul financiar prezent (2014-2020) nu doar pe capacitatea de absorbție, ci pe concentrarea tematică a domeniilor ce pot fi susținute prin fonduri structurale grupate în jurul a 11 obiective tematice comune ale statelor membre. Pentru ca un proiect să poată fi finanţat cu fonduri europene structurale şi de investiţii, acesta trebuie să se înscrie într-o strategie națională (ex.: Strategia de Cercetare și Inovare; Strategia pentru Consolidarea Administraţiei Publice, Masterplanul General de Transport, Strategia Naţională de Sănătate, Strategiile relevante în domeniul educaţiei etc.), să se încadreze în obiectivele Strategiei Europa 2020 și să corespundă priorităților de finanțare stabilite prin regulamentele europene”, precizează specialiștii Ministerului Economiei.