Multe dintre firmele din România sunt învinse de criză. În momentul în care nu îşi mai pot plăti datoriile către partenerii de afaceri sau pentru că, la rândul lor, nu au fost plătiţi şi nu dispun de lichidităţi, patronii firmelor cer intrarea în insolvenţă. Adică, pentru câţiva ani, nu mai achită nici taxe la stat, nici rate la bănci, încercând să reintre pe profit. Anunţurile companiilor dau însă fiori băncilor pe spinarea cărora, metaforic vorbind, trece fiorul temerii că nu îşi mai pot recupera banii împrumutaţi agenţilor economici. Oare insolvenţa poate fi privită ca un prieten de firme sau ca un duşman de către bănci? Acum câteva zile, viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, anunţa că situaţia economică nu-i tocmai roz, iar „şirul insolvenţelor nu se va opri în acest an”.

DEZBATERE PUBLICĂ Cei interesaţi de ceea ce va însemna pe viitor insolvenţa pot face propuneri sau observaţii pe marginea proiectului noii legi a insolvenţei lansat, pe 2 septembrie, în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei (MJ). În acest scop, s-a pus la dispoziţia tuturor adresa de e-mail: insolventa@just.ro. Potrivit MJ, prin acest proiect de lege sunt incluse instrumentele de prevenire a insolvenţei - mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv. MJ spune că „proiectul noii legi a insolvenţei vine să asigure un echilibru între interesele creditorilor şi cele ale debitorului în procedură, precum şi o eficientizare a procedurii, care să conducă, implicit, la reducerea duratei de soluţionare a dosarelor şi la creşterea gradului de recuperare a creanţelor“. Proiectul arată că debitorii vor putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de sumă, ca în prezent.

NOUTĂŢI Pentru a îmbunătăţi şansele de reorganizare - în avantajul atât al debitorului, cât şi al creditorilor - se propune introducerea unei super-priorităţi pentru finanţările acordate în timpul procedurii, inclusiv în perioada de observaţie. Totodată, proiectul de act normativ introduce şi ideea acordării unui termen pentru plata creanţei creditorului declanşator - până la rămânerea în pronunţare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor. Noul Cod introduce şi posibilitatea judecătorului sindic de a debloca anumite situaţii. Întregul proiect poate fi analizat, însă, în amănunt pe site-ul MJ, unde ministerul aşteaptă propunerile şi comentariile celor interesaţi.