Specialiştii Direcţiei Sanitar-Veterinare (DSV) Constanţa au constatat, în urma unei analize, că una dintre vulpile vînate în pădurile din zona localităţii Siliştea, era turbată. Ei au intrat imediat în alertă şi au dispus măsurile ce se impun. Potrivit veterinarilor, niciun alt localnic nu a mai atins animalul, în afară de vînător. Reprezentanţii DSVSA Constanţa au trimis informaţiile mai departe, colegilor de la Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa. Vînătorul a fost îndrumat, în cel mai scurt timp, către Centrul Antirabic din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa, în vederea administrării tratamentului indicat în aceste situaţii. Medicii DSPJ transmit populaţiei din zonă o serie de recomandări privind rabia şi măsurile de prevenţie. Directorul adjunct al DSPJ, dr. Mihaela Dinisov, spune că boala infecţioasă acută produsă de virusul rabic este caracterizată prin tulburări grave la nivelul sistemului nervos central, care evoluează înspre paralizie şi deces, atît la animale, cît şi la om. Este bine să se ştie că transmiterea virusului rabic se face prin muşcătura sau zgîrietura animalelor bolnave (cele mai grave sînt cele localizate în regiunea capului şi gîtului, deoarece virusul ajunge mult mai repede la creier), dar şi prin contactul direct dintre saliva infectată şi leziuni ale pielii. La rîndul său, dr. Loti Popescu, şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătăte din cadrul DSPJ explică toate manifestările bolii la om. “Perioada de incubaţie este, în medie, 1-2 luni, putînd oscila între zece zile şi peste un an. Boala debutează cu amorţeli, furnicături, dureri la nivelul plăgii, pentru ca apoi să apară treptat hiperestezie cutanată (sensibilitate crescută a pielii - n.r.), dureri de cap. Bolnavul este deranjat de zgomotele din jur, de lumină, prezintă ochii injectaţi, lipsa poftei de mîncare, este agitat, răguşit şi salivează abundent”, spune dr. Popescu. De asemenea, ea a mai explicat că pot apărea hidrofobia şi aerofobia (contracţie dureroasă, spastică a muşchilor faringelui la înghiţirea apei sau la simpla ei vedere şi de existenţa curenţilor mici de aer - n.r.), urmate deseori de agitaţie, violenţă extremă, halucinaţii, agresivitate, insomnii. Apoi bolnavul devine brusc apatic, somnoros şi intră în comă, decesul survenind în maximum zece zile de la debut. “Există şi o formă de rabie paralitică, mai puţin frecventă, care poate urma unei perioade de agitaţie sau se manifestă astfel de la începutul bolii”, a mai spus medicul.

Cum se previne boala la om?

Medicii susţin că, pentru prevenirea bolii, este bine să se evite pe cît posibil contactul direct cu animale sălbatice sau cu animale domestice necunoscute, străine. Trebuie cunoscut faptul că vulpile turbate îşi schimbă comportamentul, devin blînde, şi intră în gospodăriile oamenilor chiar şi în timpul zilei. Medicii spun că solicitarea examenului veterinar trebuie să se facă la cele mai mici semne de suspiciune. Ca şi profilaxie postaccident, medicii au precizat: măsuri faţă de animalul care a muşcat, se recomandă solicitarea personalului sanitar-veterinar din zonă pentru diagnostic şi măsuri profilactice, dar şi măsuri faţă de plagă. Mai exact, rana trebuie spălată abundent cu apă şi săpun. Plaga se va lăsa să sîngereze un timp, pînă la hemostaza spontană, excepţie făcînd cazurile de hemoragie abundentă, acoperirea plăgii făcîndu-se cu un pansamnet steril. “Persoanele care au fost muşcate, zgîriate sau care au venit în contact cu saliva animalului suspect de rabie se vor prezenta de urgenţă la medicul de familie sau la Centrul Antirabic Constanţa”, a conchis dr. Dinisov.