WhatsApp şi alte servicii online de mesagerie au provocat, anul trecut, pierderi de 32,5 miliarde de dolari pentru operatorii de telefonie mobilă prin venituri nerealizate din mesaje SMS, iar suma va ajunge la 54 de miliarde de dolari în 2016, potrivit datelor firmei de cercetare Ovum. Trecerea în masă a consumatorilor la smartphone-uri a majorat semnificativ veniturile obţinute de operatorii de telefonie din abonamente la servicii de internet mobil. În acelaşi timp, însă, adoptarea la scară largă a telefonului inteligent coincide cu accesul clienţilor la aplicaţii care înlocuiesc tradiţionalul SMS prin servicii gratis, la fel de uşor de folosit, mai rapide şi mai bogate în funcţii.

Astfel de aplicaţii au avut succes mai ales în Europa, America Latină şi Asia, unde companiile de telefonie mobilă nu oferă neapărat SMS-uri nelimitate, iar mesajele presupun costuri suplimentare atunci când conversaţia are loc peste graniţe. Treptat, SMS-ul dispare ca sursă semnificativă de venituri pentru industria telecom. "Trendul arată că mesageria instant erodează aceste venituri, în unele ţări mai mult decât în altele, iar tendinţa va continua. Impactul mesageriei gratis a fost simţit în întreaga lume. WhatsApp a fost, în mod clar, crema acestor servicii", comentează Chetan Sharma, analist wireless la Inssaquah, Washington. Contactaţi de Bloomberg, reprezentanţii operatorilor Vodafone din Marea Britanie, America Movil din Mexic, AT&T şi Sprint din SUA au refuzat să comenteze informaţiile.

În SUA, operatorii de telefonie mobilă au recunoscut devreme pericolul reprezentat de aplicaţii precum WhatsApp şi au optat să ofere SMS-urile gratis pentru toţi clienţii, inclusiv către alte ţări. În Mexic, aproape 90% din mesageria instant pe telefoane mobile are loc prin platforma WhatsApp, potrivit firmei de consultanţă Competitiv Intelligente Unit, din Mexico City. În urmă cu 6-8 ani, 15% din veniturile companiilor de telefonie din Mexic erau generate de SMS-uri, procentaj care a scăzut la mai puţin de jumătate.

Pe de altă parte, Hewlett-Packard (HP) a raportat venituri de 28,2 miliarde de dolari pentru ultimele trei luni ale anului trecut, în stagnare, şi profit net de 1,7 miliarde de dolari, în urcare cu 9%, rezultatele companiei depăşind estimările analiştilor de pe Wall Street datorită cererii din partea marilor companii. HP, al doilea mare producător de computere la nivel mondial, traversează cel de-al treilea an consecutiv de vânzări în scădere, în contextul contracţiei puternice a pieţei PC-urilor. În schimb, afacerile companiei pe piaţa serverelor destinate companiilor mari şi centrelor de date ar putea fi propulsate în următoarea perioadă de retragerea grupului IBM de pe această piaţă, care a convenit vânzarea diviziei de profil către grupul chinez Lenovo, devenit, anul trecut, cel mai mare producător de PC-uri. Acţiunile HP au închis joi, la New York, în urcare cu 2,5% şi şi-au continuat avansul în prelungirea şedinţei oficiale, afişând un câştig de 81% pe ansamblul ultimelor 12 luni, faţă de o creştere de 22% a indicelui S&P 500. Vânzările de PC-uri au scăzut anul trecut cu 10% la nivel global, tot mai mulţi consumatori migrând către tablete.

Pe lângă situaţia dificilă din piaţă, HP se confruntă şi cu scandalul legat de producătorul britanic de software Autonomy, preluat în 2011 de grupul american. HP a înregistrat pierderi financiare de 8,8 miliarde de dolari după ce au fost dezvăluite falsuri în situaţiile financiare ale Autonomy, acuzaţii respinse de către fosta conducere a firmei britanice. Acţionarii HP au dat în judecată compania, acuzând managementul că a ignorat neregulile din contabilitatea firmei preluate. Cazul este anchetat şi de autorităţile britanice, de Departamentul Justiţiei din SUA şi de comisia americană de reglementare a pieţei de capital.