Site-ul WikiLeaks a atacat emitenţii americani de carduri bancare Visa şi MasterCard, care au suspendat orice plată către acest site, dezvăluind, miercuri, o notă a Ambasadei SUA în Rusia menită să arate legăturile acestor societăţi cu statul. ”Visa şi MasterCard beneficiază de eforturi de promovare din partea Departamentului de Stat”, a anunţat WikiLeaks, prezentând această telegramă diplomatică, trimisă la 1 februarie. ”Un proiect de lege rus va cere tratarea naţională a datelor bancare”, anunţă diplomaţi în post la Moscova, în telegramă. Ei atrag atenţia Washingtonului asupra posibilităţii ca Visa şi MasterCard, desemnate nominal, să fie excluse de pe o piaţă de comisioane estimată la valoarea de patru miliarde de dolari anual, în ipoteza în care Rusia ar încredinţa unui consorţiu de bănci aparţinând statului rus monopolul sistemului naţional de tratare a plăţilor cu cardul bancar. ”Dacă societăţi internaţionale de carduri bancare ca Visa şi MasterCard optează să nu se alăture acestui consorţiu, ele ar trebui să creeze infrastructura de tratare a plăţilor pe teritoriul rus, în loc să facă acest lucru de pe teritoriul unei alte ţări”, rezumă ambasada. Visa şi MasterCard au anunţat marţi că vor suspenda transferurile de fonduri către WikiLeaks. Visa afirma că aşteaptă elemente suplimentare pentru a afla dacă activitatea site-ului este conformă cu regulile sale de funcţionare, iar MasterCard califica această activitate ca ilegală. Emiterea de carduri bancare este un sector în care întreprinderile americane sunt preponderente. În septembrie, SUA au depus plângere în faţa Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) contra Chinei, care s-a angajat, în 2006, să-şi deschidă piaţa de servicii financiare, dar care menţine un monopol de stat asupra majorităţii tranzacţiilor cu card bancar.

Site-ul de Internet al Guvernului suedez a fost atacat, ieri, de hackeri, anunţă tabloidul ”Aftonbladet”, în condiţiile multiplicării atacurilor cibernetice conduse de susţinători ai site-uluiWikiLeaks şi ai fondatorului său, Julian Assange. Potrivit ”Aftonbladet”, care nu precizează originea atacului, site-ul Guvernului suedez http://www.regeringen.se nu a putut fi accesat timp de câteva ore în noaptea de miercuri spre joi. Dar el funcţiona normal ieri dimineaţă. O purtătoare de cuvânt a Guvernului, Mari Ternbo, a declarat că nu este în măsură să confirme că un atac cibernetic a vizat efectiv site-ul, precizând în acelaşi timp că nu comentează problemele de securitate. Potrivit ”Aftonbladet”, un site considerat a fi cel al ministrului Justiţiei, Beatrice Ask, dar care trimite către site-ul WikiLeaks, a fost creat în timpul nopţii de miercuri spre joi. Purtătorul de cuvânt al ministrului, Martin Valfridsson, a precizat însă că site-ul http://beatriceask.se/ a fost creat de hackeri, dar că era funcţional de mai multe zile. El a subliniat că Ask nu a folosit niciodată această adresă pentru site-ul său.

După arestarea lui Julian Assange, marţi, la Londra, în baza unui mandat de arestare pentru viol şi agresiune sexuală în Suedia, au fost raportate mai multe atacuri informatice vizând site-ul Parchetului suedez şi site-ul şi e-mailurile avocatului celor două suedeze aflate la originea reclamaţiei din Suedia. De asemenea, un grup de hackeri, Anonymous, a lansat, miercuri, un amplu atac coordonat împotriva site-urilor de Internet ale companiilor care au privat WikiLeaks de serviciile lor financiare, permiţând strângerea de donaţii. Site-ul lui Sarah Palin, figură importantă a ultraconservatorilor americani, a fost de asemenea vizat. Ea declarase că ”Assange avea sânge pe mâini”. În timp ce WikiLeaks continua publicarea de documente diplomatice americane, Julian Assange - care îşi susţine nevinovăţia - a petrecut, miercuri, o a doua noapte într-o închisoare londoneză, justiţia britanică respingând cererea sa de eliberare condiţionată. El a fost plasat în detenţie provizorie până la 14 decembrie, când va avea loc o nouă audiere în cursul căreia avocaţii săi au promis să ceară din nou repunerea sa în libertate. Este posibil să treacă mai multe luni până când o procedură de extrădare devine aplicabilă, din cauza multiplelor recursuri posibile.

Facebook şi Twitter au şters conturile unor hackeri care au atacat serviciile ce au abandonat, în opinia lor, WikiLeaks, în ultimele zile, relatează ”Financial Times”, în ediţia de joi. Campania cunoscută ca Operation Payback (Operaţiunea Răzbunarea) a folosit reţelele sociale şi camerele de discuţii pentru a-şi coordona atacurile. Atât Facebook, cât şi Twitter au şters conturile care apar sub numele campaniei. Această decizie riscă însă să fie urmată de acţiuni ale hackerilor activişti. Operation Payback a citat Twitter ca potenţială ţintă, pretinzând că site-ul blochează apariţia WikiLeaks în categoria trending topics, care include temele de discuţie cele mai populare de pe site. Twitter a negat în mod repetat aceste acuzaţii. WikiLeaks a anunţat într-un comunicat că nici nu condamnă, nici nu aplaudă aceste atacuri ale Operation Payback.