Pentagonul a avertizat Senatul american, Departamentul de Stat şi cel al Apărării, că site-ul WikiLeaks intenţionează să publice câteva sute de mii de mesaje ale diplomaţiei americane, pe 26 noiembrie. “Documentele ating o enormă arie a unor probleme de politică externă extrem de sensibile”, a scris, miercuri, Elizabeth King, secretară pentru Afaceri Legislative, într-un mail adresat departamentelor de apărare. Aceasta a precizat că publicaţiile “The New York Times”, “The Guardian” din Marea Britanie şi “Der Spiegel” din Germania lucrează în prezent cu WikiLeaks, pentru a coordona publicarea acestor documente ale Departamentului de Stat. Aceste trei publicaţii au avut acces la două dintre precedentele astfel de acţiuni ale WikiLeaks, respectiv publicarea a aproximativ 400.000 de documente legate de războiul din Irak şi 75.000 de cel din Afganistan, din perioada 2003-2010. Dave Lapan, un purtător de cuvânt al Pentagonului, a declarat că anumite mesaje ar putea aborda subiecte legate de Departamentul Apărării. Potrivit acestuia, informaţiile vor fi publicate de WikiLeaks la sfârşitul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii viitoare. Site-ul WikiLeaks a promis luni că va publica un volum de şapte ori mai mare decât cele 400.000 de documente publicate recent asupra războiului din Irak, pe o temă şi la o dată neprecizate.

Fondatorul WikiLeaks, australianul Julian Assange, este însă supus la presiuni. Parchetul suedez a emis un mandat de arestare pe numele lui Julian Assange, în vârstă de 39 de ani, fiind acuzat de viol şi agresiune sexuală. Acesta susţine că totul este o înscenare şi o încercare de a distruge Wikileaks. Australianul este acuzat de două suedeze, de viol şi agresiune sexuală. Acesta nu a fost reţinut pentru că nu se află în Suedia, profitând până acum de lipsa unui mandat de arestare pentru a părăsi ţara. Julian Assange a negat acuzaţiile şi a declarat că relaţiile pe care le-a avut cu cele două femei au fost consensuale. Apelul împotriva mandatului de arestare emis pe numele fondatorului WikiLeaks a fost respins miercuri, de Curtea de Apel din Svea, Suedia.