Paradoxul zilelor noastre este că, deşi europenii au autostrăzi mai largi, clădiri mai înalte şi interese politico-sociale mai mari, au suflete din ce în ce mai mici. Aflat în vizită în Marea Britanie, ministrul român al Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a prins momentul potrivit, când jurnaliştii de la „The Huffington Post UK“ încercau să-i ia nişte declaraţii, şi şi-a exprimat indignarea faţă de politicienii „xenofobi, populişti” din această ţară, pe care i-a acuzat că sunt „fundamental neprofesionali” şi că induc în eroare în dezbaterea privind imigraţia. Ministrul a sugerat că, de fapt, britanicilor le-ar fi mai bine să se mute în România, mai degrabă decât viceversa.

DISCREPANŢE Într-un atac voalat la adresa UKIP (Partidul pentru Independenţa Regatului Unit), Corlăţean a pus accentul pe faptul că românii sunt „prizonieri ai unor dezbateri naţionale care se desfăşoară într-o altă ţară, despre criminalitate, economie, lipsa locurilor de muncă. Este uşor să câştigi voturi cu o politică xenofobă”. Ministrul a arătat că ceea ce îl dezamăgeşte cel mai mult este modul în care a avut loc dezbaterea în mass-media, întrucât s-ar fi aşteptat la mai mult din partea presei britanice. El a reamintit că românii au avut o contribuţie esenţială la succesul Jocurilor Olimpice de la Londra, „40% dintre muncitorii care au lucrat la satul olimpic fiind români“. Pe de altă parte, Corlăţean a acuzat discrepanţa între declaraţiile unor politicieni britanici privind accesul românilor la beneficiile sociale din M. Britanie şi realitatea potrivit căreia, în 2012, doar 324 de copii români au cerut sprijin, dintr-un total de 40.000 de copii care au solicitat aşa ceva.

ÎNGRIJORĂRI FĂRĂ SUPORT Marea Britanie este obligată, din punct de vedere legal, să elimine restricţiile de pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari la 1 ianuarie 2014. De aceea, ministrul s-a referit şi la temerile britanicilor privind un aflux de români după ridicarea acestor restricţii, subliniind că nu există date care „să ateste că va fi o schimbare fundamentală a prezenţei româneşti în Marea Britanie“. Mai mult, el a dat asigurări că va fi continuată cooperarea şi pentru combaterea aspectelor de infracţionalitate. Corlăţean a „atacat” cu omologul britanic, William Hague, şi problema „abuzurilor“ la dreptul la libera circulaţie în UE şi a arătat că reglementările europene arată foarte clar că „cei care stau mai mult de trei luni pe teritoriul unui stat membru trebuie să demonstreze după aceea că au o sursă de venit legală, că au un loc de muncă, îşi plătesc taxele şi impozitele“, aşa că nu înţelege anumite îngrijorări. Ministrul de Externe le-a amintit jurnaliştilor britanici că relaţiile româno-britanice înseamnă „mult mai mult decât atât de discutata temă a imigranţilor în presa britanică şi în mediul politic intern britanic“.

O familie de români a câştigat dreptul la asistenţă socială în Germania

Trecem din Marea Britanie în Germania, unde o familie de imigranţi români a reuşit să câştige în instanţă, la tribunalul din Renania de Nord-Vestfalia (NRW), dreptul la asistenţă socială. În momentul în care familia din România a depus cerere de asistenţă socială, strădaniile de a găsi un loc de muncă durau deja de un an de zile, fapt luat în calcul de magistraţii germani. Deşi Agenţia de Muncă le-a respins cererea, tribunalul social al landului din vestul Germaniei a hotărât că „imigranţii din UE, care rămân pe teritoriul Germaniei după o perioadă de căutare de muncă ce se dovedeşte fără speranţă din raţiuni obiective”, au dreptul la asigurarea acestui venit minim. Jurnaliştii cotidianului „Spiegel“ susţin că imigranţii şomeri nu au, de fapt, dreptul la o astfel de asistenţă din partea statului german. „La nivel federal, verdictul ar putea schimba veniturile a 130.000 de oameni la nivelul Republicii Federale”, scrie „Spiegel“. Reacţia cititorilor ziarului a fost vehementă, ei considerând că un cetăţean german nu ar primi condiţii similare în altă ţară, iar decizia Tribunalului social dovedeşte că „toţi asistaţii social ai Europei pot veni în Germania şi primi condiţii excelente”.