Asociaţia Yacht Club Regal Român, care îşi desfăşoară activitatea sub patronajul Regelui Mihai I, a fost recunoscută de Guvern ca fiind de utilitate publică, statut care conferă, printre altele, posibilitatea folosirii gratuite de bunuri proprietate publică şi drept preferenţial la fonduri bugetare. Statutul a fost acordat prin hotărîre aprobată recent de Guvern. Yacht Club Român a fost înfiinţat în 1921, la Constanţa, pentru sprijinirea dezvoltării sporturilor nautice în Romania. În 1924, Yacht Clubul Român a dobîndit personalitate juridică, iar regele Ferdinand I a devenit Comodorul Clubului. Tot atunci, clubul şi-a schimbat titulatura, numindu-se Yacht Club Regal Român. Conform tradiţiei, asociaţia îşi desfăşoara activitatea sub patronajul Regelui Mihai I de România, care îndeplineşte, din 2002, prerogativele de Comodor al Yacht Club Regal Român. Potrivit Ordonanţei de Guvern 37/30 ianuarie 2003 pentru modificarea şi completarea OG 26/2000, o asociaţie sau fundaţie poate fi recunoscută de către Guvern ca fiind de utilitate publică dacă activitatea acesteia se desfăşoară în interes general sau comunitar, după caz, dacă funcţionează de cel puţin trei ani anterior datei depunerii cererii privind recunoaşterea statutului de utilitate publică şi dacă a realizat majoritatea obiectivelor stabilite. O altă condiţie pentru obţinerea acestui statut este ca asociaţia sau fundaţia respectivă să prezinte un raport de activitate din care să rezulte desfăşurarea unei activităţi anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoţit de situaţiile financiare anuale şi de bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii trei ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoaşterea statutului de utilitate publică şi ca valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei trei ani anteriori să fie cel puţin egală cu valoarea patrimoniului iniţial. Prin utilitate publică se înţelege orice activitate care vizează atingerea unor scopuri benefice în domenii de interes public general şi/sau comunitar. Recunoaşterea utilităţii publice se face pe durată nedeterminată. În baza OG 26/2000, recunoaşterea statutului de utilitate publică conferă asociaţiei sau fundaţiei o serie de obligaţii şi drepturi, printre care dreptul de a i se atribui în folosinţă gratuită bunuri proprietate publică, dreptul preferenţial la resurse provenite din bugetul de stat şi din bugetele locale, obligaţia de a menţine cel puţin nivelul activităţii şi performanţele care au determinat recunoaşterea. În urmă cu un an, Guvernul a aprobat un proiect de lege care prevede că asociaţiile şi fundaţiile care solicită acordarea statutului de utilitate publică vor fi obligate să îndeplinească cerinţe suplimentare, respectiv să nu desfăşoare activităţi politice sau de sprijinire a unor partide, să deţină un sediu adecvat şi să beneficieze de personal specializat şi fonduri. Alte condiţii obligatorii se referă la activităţile desfăşurate de aceste asociaţii şi fundaţii, care trebuie să fi condus la rezultate benefice pentru comunitate, şi la dovada unei capacităţi profesionale de autofinanţare a serviciilor dezvoltate de cel puţin 30% din costul total al acestora.