Autoritățile americane au amenințat Yahoo! cu o amendă de 250.000 de dolari pe zi, în perioada 2007-2008, pentru a constrânge compania să ofere date privind utilizatorii săi, în numele securității naționale. Conform celor 1.500 de pagini de documente făcute publice, grupul american a fost, în cele din urmă, constrâns să cedeze ordinelor administrației, după ce a fost respins de două instanțe responsabile cu controlul operațiunilor de spionaj. ”Documentele publicate arată cum am fost nevoiți să ne luptăm în fiecare etapă pentru a ne opune măsurilor de supraveghere ale administrației”, a afirmat Ron Bell, responsabilul cu probleme juridice al Yahoo!, într-un mesaj postat pe unul din blogurile oficiale ale grupului. ”Am refuzat să acceptăm ceea ce noi am considerat a fi o supraveghere contrară Constituției”, a afirmat responsabilul Yahoo!

SFIDARE LA ADRESA GUVERNULUI Dezvăluit de fostul spion american Edward Snowden, programul PRISM al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA permite interceptarea comunicațiilor electronice ale persoanelor străine și care se află probabil în străinătate. Conform documentelor oferite de acesta, companii precum Facebook, Google, Microsoft, Apple, AOL, Skype și Yahoo! s-au asociat la acest program, chiar dacă aceste grupuri au negat mereu că au acordat un acces direct la serverele lor. În mesajul său, Yahoo! nu dezvăluie volumul de date livrate autorităților, dar salută faptul că a obținut declasificarea a 1.500 de pagini de documente secrete. ”Considerăm că este vorba de o importantă victorie pentru transparență și sperăm că aceste documente de arhivă vor contribui la promovarea unei dezbateri clare privind relația între viața privată, o procedură echitabilă și colectarea de informații de către serviciile secrete”, subliniază responsabilul Yahoo! în mesajul său.

Conform unor documente din justiție parțial cenzurate și consultate de AFP, Yahoo! a sfidat Guvernul, invocând Constituția și afirmând că programul de supraveghere încalcă regulile privind protecția vieții private. Într-un pasaj, grupul a indicat astfel că ”solicitările administrației sunt neconstituționale deoarece permit o supraveghere fără mandat a comunicațiilor personale ale unor cetățeni americani și nu sunt justificate”. Yahoo! a pledat și că programul nu se rezumă la a supraveghea ținte străine, ci și din SUA, fără ca acestea să fie informate că sunt colectate comunicațiile lor pe internet. ”Curtea Supremă americană nu a aprobat niciodată o supraveghere fără mandat a cetățenilor americani”, afirmă compania într-un alt pasaj. Totuși, în pofida acestor obiecții, un document datat 14 mai 2008 arată că Yahoo! a început să se conformeze dispozițiilor autorităților privindu-i pe ”utilizatorii prioritari ai mesageriei electronice pe care Guvernul voia să-i supravegheze”.

MITĂ PENTRU CONTRACTE Se pare că toate companiile din domeniul IT au avut, la un moment dat, tot felul de probleme. Grupul american Hewlett-Packard (HP) a recunoscut că foşti angajaţi ai companiei au mituit autorităţile din Rusia în 2003, pentru a obţine un contract, şi a acceptat să plătească amenda de 58,7 milioane de dolari impusă de o instanţă din SUA. Procurorii americani au acuzat divizia HP din Rusia pentru oferirea unei mite de două milioane de dolari pentru obţinerea unui contract. Sentinţa care prevede plata unei amenzi de 58,7 milioane de dolari de către companie face parte dintr-o înţelegere mai extinsă la care au ajuns HP şi autorităţile americane, în luna aprilie. Atunci, HP a fost de acord să plătească 108 milioane de dolari pentru mituirea unor oficiali din Rusia, Mexic şi Polonia.

ARMĂ CU DOUĂ TĂIȘURI O problemă reală, cu posibile consecințe grave asupra vieții fiecăruia dintre noi, este că teroriştii folosesc Twitter ca instrument de propagandă, în pofida faptului că extremismul religios promovează renunţarea la societatea modernă. Teroriştilor le place Twitter, inclusiv grupării sunnite Stat Islamic în Irak şi Siria (ISIS), care foloseşte reţeaua pentru a-şi difuza mesajele pline de cruzime. Când membrii grupării şi zeci de mii de acoliţi au apărut pe Twitter în ultimele luni, această situaţie a ridicat întrebări dacă site-urile de social media ar trebui să răspundă atunci când grupări de acest tip le colonizează platforma.

Nu există răspunsuri uşoare la această dilemă. Reţelele de socializare există pentru ca utilizatorii să facă schimb de informaţii. Site-uri ca Twitter nu sunt echipate, nici înclinate să controleze membrii. Iar în cadrul comunităţii de informaţii nu există consens dacă folosirea ca instrument de propagandă a unor site-uri ca Twitter prejudiciază sau ajută interesele americane. În opinia unor comentatori, Twitter a fost neglijent şi a permis multiplicarea conturilor extremiste. ”Timp de câţiva ani, adepţii ISIS au deturnat Twitter pentru a-şi promova liber jihadul, cu o interferenţă minimă sau deloc”, a declarat Rita Katz, director al SITE, care studiază comportamentul online al extremiştilor. ”Lipsa de acţiune a Twitter a rezultat într-o prezenţă ISIS puternică şi masivă pe platforma sa, constând în campanii de mobilizare, recrutare şi terorizare”, a continuat aceasta. Alţii spun că nu este atât de simplu. Conturile ISIS pot fi, în unele cazuri, un avantaj pentru eforturile de strângere de informaţii, afirmă expertul în contraterorism Clint Watts. ”Laudele lor ne spun ceea ce nu ştim despre ce se întâmplă în estul Siriei”, a explicat Clint Watts. Din acest motiv, unii oficiali ar putea prefera ca aceste conturi să rămână deschise. ”Este folositor să îi putem urmări pe Twitter”, a declarat William McCants, fost consilier în Departamentul de Stat, care conduce proiectul privind relaţiile SUA cu lumea islamică, la Brookings Institution.

Oficialii americani au descris site-ul drept ”o mină de aur” în ceea ce priveşte informaţiile despre reţelele de combatanţi străini, mai bună decât orice surse clandestine. Un purtător de cuvânt al Twitter a refuzat să comenteze aceste informaţii. Regulile site-ului interzic ameninţările cu violenţa, hărţuirea sau alte abuzuri, iar agenţiile guvernamentale sau oficialii pot cere înlăturarea conţinutului interzis. În 2013, Twitter a primit 437 de astfel de solicitări din partea guvernelor din lumea întreagă, iar în prima jumătate a acestui an a primit 432.