Pelerinajul lui Klaus Iohannis la instituțiile statului, cauzat de adoptarea ordonanțelor grațierii și modificării Codurilor Penale de către Guvernul Grindeanu, s-a soldat cu un atac al actelor normative la CCR. Fără urmări juridice, pentru că atacul la CCR nu suspendă aplicarea ordonanțelor și nici dezbaterea lor în Parlament. Pe fondul insistențelor privind atacul ordonanțelor cu mâna altuia, Iohannis s-a ales și cu acuzația că a comis un act de imixtiune impardonabilă în treburile Justiției. În Parlament, PNL și USR anunță că vor încerca să provoace alegeri anticipate cu o veselie care nu se pupă cu gravitatea evenimentelor. În societatea civilă, oamenii, sătui de clasa politică pe fond, nu au nevoie de multe îndemnuri pentru a se mobiliza să participe la proteste de amploare. Pe fondul scindării radicale a opiniilor, persoanele moderate care încurajează de obicei la o analiză rece și echilibrată a situației se feresc să mai adopte poziții publice, pentru a se proteja de violența invectivelor susținătorilor celor două extreme.

Ultimele acțiuni publice ale Executivului Grindeanu dau impresia că actuala coaliție de guvernare face tot ce poate pentru a le da partidelor din opoziție și președintelui-jucător Klaus Iohannis posibilitatea de a răsturna în favoarea lor raportul de forțe politice instituit după alegerile din noiembrie. Totul a început prin promovarea controversatelor texte de act normativ privind amnistia, grațierea și modificarea Codurilor Penale și a culminat cu haiducia din 31 ianuarie, când Guvernul a promulgat la ceas de noapte ordonanța de modificare a Codurilor Penale prin care reîncadrează juridic abuzul în funcție și a decis să trimită Parlamentului proiectul de act normativ privind grațierea, pentru a fi introdus în procesul legislativ în procedură de urgență. Pe cine mai interesează dacă proiectele sunt oportune, legale, morale, când onor Guvernul pune proiectele pe ordinea de zi suplimentară a propriei ședințe în care trebuia să se adopte în regim de urgență bugetul național, le adoptă noaptea, iar unul dintre proiecte este publicat în „Monitorul Oficial“ câteva zeci de minute mai târziu? Totul în mijlocul amplelor proteste care s-au derulat în ultimele zile fix împotriva actelor normative adoptate la adăpostul întunericului. Așa cum era de așteptat, mutarea Guvernului a scos, marți noapte, zeci de mii de români în stradă. Iar dimineață... a venit rândul politicienilor din opoziție, mai ales al președintelui, să mute cum dictează agenda de partid.

PREȘEDINTELE NU DICTEAZĂ ÎN CSM. DOAR CERE...

La prima oră a dimineții, Consiliul Superior al Magistraturii a fost convocat în ședință de urgență, care avea pe ordinea de zi inițială un singur punct - acordarea unui aviz privind actele normative care vizează Justiția, adoptate de Executiv marți seară. De la prezidiu, Iohannis a anunțat senin că nu impune CSM un proiect suplimentar pe ordinea de zi, acesta fiind atributul președintelui CSM, dar a cerut ca membrii Consiliului să ia în vedere adoptarea unui document care să fie folosit ca bază pentru atacarea la CCR a actelor normative contestate în stradă. O atitudine care ulterior a fost taxată de judecătoarea Gabriela Baltag ca fiind o imixtiune gravă în treburile CSM. În replică, președintele CSM, Marian Ghena, a condiționat atacarea de către instituție a actelor normative la CCR de o acțiune similară inițiată de Președinție. Urmare a dialogului dintre cele două părți, CSM a decis în unanimitate să ceară Curții Constituționale să verifice dacă prevederile din ordonanța de modificare a Codurilor Penale sunt în acord cu Legea Fundamentală. Imediat după ședință, șeful statului a declarat că vizita lui intempestivă la CSM se datorează unei situații "total neobișnuite". "Guvernul a aprobat o Ordonanță de Urgență noaptea, fără ca acest act să fi fost pe ordinea de zi, fără avizul CSM. Am aflat opinia membrilor CSM și, din punctul meu de vedere, doamna preşedintă a CSM este hotărâtă să sesizeze CCR pentru un conflict între instituții. Am constatat că toți membrii CSM sunt solidari, în consecință vor discuta în continuare asupra acestor detalii. Eu plec mulțumit de aici, că am putut să constat o solidaritate în interiorul CSM și am putut să aflu că practic întreg sistemul este de partea CSM. Justiția în România este independentă, iar magistrații sunt indignați", a spus președintele la plecarea de la CSM.

SĂ ATACE ȘI AVOCATUL POPORULUI!

Iohannis și-a continuat apoi turul de forță la Avocatul Poporului, unde a aflat de la șeful instituției, Victor Ciorbea, că atribuțiile acestuia se limitează la actele normative care produc efecte, ceea ce, implicit, înseamnă că Avocatul Poporului nu se poate apleca asupra dezbaterii publice înainte de 10 februarie, ziua în care intră în vigoare integral ordonanța de modificare a Codurilor Penale. Și în acest caz, Iohannis nu dictează, dar susține că Ciorbea are posibilitatea legală de a ataca la CCR proiectul legislativ, în baza unui precedent din 2013, în care Avocatul Poporului a atacat constituțional un act normativ care încă nu intrase în vigoare, iar judecătorii CCR au decis că demersul a fost unul corect. În baza acestor informații, Ciorbea a promis că va verifica cu celeritate căile legale de a duce la îndeplinire solicitarea șefului statului privind atacul ordonanței la CCR.

KOVESI N-ARE NEVOIE DE IMBOLD PREZIDENȚIAL. A CONVOCAT SINGURICĂ ȘEDINȚĂ LA DNA

Dacă instituțiile amintite mai sus au fost vizitate personal de șeful statului pentru a fi stimulate să atace într-un fel sau altul actele normative privind Justiția, la DNA nu a fost nevoie de acest gest. Deși nu are niciun fel de atribuții în procesul legislativ, cum are CSM, care e chemat să dea avize la unele proiecte, și Avocatul Poporului, care veghează la respectarea drepturilor cetățenilor, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a convocat miercuri Colegiul de conducere al DNA, pentru a analiza riscurile intrării în vigoare a modificărilor aduse Codurilor Penale, prin ordonanțele adoptate de Guvern. O mutare clară de imagine pe fondul frământărilor publice pe tema asta, în condițiile în care o instituție profesionistă și specializată din Justiție ar fi ieșit public cel mult cu o poziție argumentată pe tema respectivă, nu cu anunțul că urmează să analizeze efectele legii, demn mai degrabă de un partid politic, cel mult de un ONG, decât de o instituție apolitică a statului.

PNL ȘI USR, MOȚIUNE DE CENZURĂ CU GURA PÂNĂ LA URECHI

Dacă pentru cei aflați în stradă situația este gravă, iar politicienii din arcul de guvernare sunt în corzi, liderul PNL, Raluca Turcan, nu a putut să se abțină de la a râde cu gura până la urechi când a anunțat, la braț cu liderul USR, că va depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Nu se înțelege ce este atât de amuzant pentru un om politic. Faptul că românii s-au săturat de jocurile de culise? Că sute de mii de români nu au nevoie decât de o scânteie pentru a ieși în stradă să înjure clasa politică? Sau este amuzant că, dacă se provoacă alegeri anticipate, vom merge din nou la urne pentru a alege aceiași politruci? Cât despre demnitarii fundației USR, care ieri s-au plimbat cu foițe tipărite prin Parlament, ca niște adevărați oengiști... Vor semna și ei, in corpore, moțiunea de cenzură.

Încă o dovadă a faptului că o importantă parte a clasei politice nu dorește rezolvarea crizei generate de proiectele care au scindat societatea românescă este faptul că în Parlament s-a refuzat discutarea celor două acte normative în regim de urgență.

MINISTRUL JUSTIȚIEI: "ABUZUL ÎN SERVICIU NU ESTE DEZINCRIMINAT"!

Pe fondul numeroaselor păreri mai mult sau mai puțin avizate emise în spațiul public pe tema ordonanțelor emise de Guvern, ministrul Justiției, Florin Iordache, a susținut un început de declarație de presă, fiind întrerupt de parlamentarii USR, care i s-au așezat în spate cu foi pe care era imprimat cuvântul "Rușine". A doua încercare i-a ieșit, într-un cadru restrâns, în care ministrul a reușit să comunice public faptul că pe diverse canale de comunicare se încearcă acreditarea ideii eronate că abuzul în serviciu a fost dezincriminat. "Nu este dezincriminat abuzul în serviciu! Referitor la stabilirea plafonului de 200.000 de lei (de la care s-a stabilit că abuzul este infracțiune și poate fi pedepsit cu închisoarea) am avut în vedere legislația în materie, Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, jurisprudența CEDO (este vorba despre un precedent stabilit de o decizie CEDO emisă pentru Ucraina), decizia CCR. Sub această valoare, prejudiciile nu rămân nerecuperate. Există în continuare răspunderea civilă a persoanelor găsite vinovate, iar prejudiciile vor fi recuperate cu celeritate", a spus ministrul. El a explicat încă o dată că, în conformitate cu proiectul grațierii, care a fost remis spre aprobare Parlamentului, nu vor beneficia de actul de clemență violatorii și criminalii, așa cum s-a vehiculat în spațiul public: "(proiectul grațierii - n.r.) nu vizează nici criminali, nici violatori, nici cei care au făcut fapte grave, nici persoane sau oameni politici”.

CRITICILE CALME ȘI POZIȚIILE ECHILIBRATE, INTERZISE

Revenind la mișcările din stradă, protestele au reizbucnit în forță încă de marți seara, când mii de oameni au ajuns în Piața Victoriei înainte ca ministrul Justiției să termine conferința de presă prin care anunța adoptarea controversatelor acte normative. Un argument în plus atât în slujba ideii că opoziția era pregătită să reacționeze dur în scopul răsturnării guvernului, cât și în susținerea faptului că numeroși români sunt atât de dezamăgiți de clasa politică încât nu le trebuie mai mult decât o ordonanță privind Justiția, adoptată în noapte, pentru a ieși din nou în stradă să manifesteze. Dacă la protestele de marți seară, cu excepția câtorva incidente înregistrate în busculada de pe scările Palatului Victoria, cei care au ieșit în stradă pentru a-și arăta nemulțumirea față de modul în care Guvernul a tratat modificarea Codurilor Penale și grațierea s-au manifestat pașnic, în mediul online este o cu totul altă Românie, care incită vehement la violență, mergând până la îndemnuri de asasinare a liderului PSD, Liviu Dragnea, și postarea adresei la care locuiește acesta - vezi gestul șocant în acest sens al jurnalistului Mircea Marian. În mediul online, îndemnul la judecată rece și informată, la analiză, nu mai este ascultat. Postacii de o parte și de alta se înjură ca la ușa cortului. Nu se mai face distincție între cele două acte normative, se amestecă alarmist proiectul grațierii, care a fost remis Parlamentului și care poate fi modificat în Legislativ, cu ordonanța de modificare a Codurilor Penale, care e deja parțial în vigoare, o parte dintre prevederile ei producând efecte de miercuri dimineață, de când a fost publicată în „Monitorul Oficial“, iar altele urmând să intre în vigoare peste 10 zile. Avocatul Gheorghe Piperea a caracterizat, probabil, cel mai bine ceea ce se întâmplă acum în spațiul public: "Refuz să comentez chestiunea momentului. Observ că pozițiile echilibrate și explicațiile sau criticile calme sunt interzise. Se pare că trebuie să te poziționezi la extreme: pro sau contra, alb sau negru. Nu mă ține pancreasul pentru violența și invectivele fanilor celor două extreme".

Protestele au fost reluate miercuri dimineață, iar forfota de pe canalele de socializare anunță că presiunea publică va fi menținută la cote ridicate în zilele următoare.

CE PRIVEȘTE CU ÎNGRIJORARE SPRE ROMÂNIA

Extrem de rapid a fost emisă public și o poziție a Comisiei Europene, prin gura președintelui său, Jean-Claude Juncker, și a prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans, care au avertizat miercuri România în legătură cu regresele în lupta împotriva corupției după ce Guvernul de la București ar fi dezincriminat (atenție, ministrul Justiției a explicat în nenumărate rânduri că nu e vorba despre dezincriminare, în timp ce șeful statului continuă să susțină că este vorba despre dezincriminare) o serie de infracțiuni legate de corupție, transmite agenția Reuters. O poziție a reprezentantului dreptei europene, care a câștigat ultimele alegeri UE, care pare să fi preluat integral linia dreptei din România. "Lupta împotriva corupției trebuie să avanseze, nu să fie subminată. Urmărim cu foarte mare îngrijorare evoluțiile recente din România", au transmis, într-un comunicat comun, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans.

Pentru o bună informare puteți citi aici Ordonanța de Urgență prin care s-au modificat Codurile Penale.