Într-o lună şi jumătate, între 1.09 şi 15.10.2013, medicii Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa au înregistrat o creştere a morbidităţii prin hepatita acută virală tip A, aşa-zisa boală a mâinilor murdare. În Medgidia şi Constanţa, numărul de îmbolnăviri a depăşit, în perioada menţionată, 60. În Medgidia au fost confirmate 41 de îmbolnăviri în colectivităţi de şcolari şi preşcolari, dintre care 32 de cazuri în 12 şcoli şi grădiniţe: Şcoala „Constantin Brâncuşi“ - cinci cazuri; Şcoala „I.L. Caragiale“ - un caz; Şcoala „Mihail Sadoveanu“ - opt cazuri; Şcoala „M. Dragomirescu“ - trei cazuri; Şcoala „Spiru Haret“ - trei cazuri; Şcoala „N. Grigorescu“ - două cazuri; Colegiul Tehnic „N. Titulescu“ - un caz; Grădiniţa nr. 1 bilingvă - trei cazuri; Grădiniţa nr. 3 - două cazuri; Grădiniţa nr. 8 - un caz; Grădiniţa nr. 9 - două cazuri; Grădiniţa nr. 12 - un caz. La Constanţa au fost semnalate 23 de îmbolnăviri în colectivităţi de studenţi, şcolari şi preşcolari. „Populaţia nu trebuie să se alarmeze, nu putem vorbi de o epidemie, însă trebuie respectate cu stricteţe toate indicaţiile specialiştilor pentru ca boala să nu se răspândească”, a declarat directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, dr. Constantin Dina.

LA CONSTANŢA, VÂRFUL EPIDEMIC A FOST ATINS ÎN 2005, CÂND AU FOST ÎNREGISTRATE 322 DE CAZURI. DE ASEMENEA, ÎN 2006 AU FOST SEMNALATE 312 CAZURI, IAR ÎN 2012 AU FOST ÎNREGISTRATE 149. PÂNĂ ÎN PREZENT, LA NIVELUL JUDEŢULUI, NUMĂRUL ÎMBOLNĂVIRILOR NU DEPĂŞEŞTE 120.

MĂSURI RECOMANDATE ÎN COLECTIVITĂŢI Printre măsurile recomandate în colectivităţi, medicii DSPJ enumeră: efectuarea zilnică a triajului epidemiologic al contacţilor de colectivitate, pentru o perioadă de 50 de zile (pentru Medgidia), de către medicul şcolar şi asistenta medicală a unităţii; fiecare copil depistat cu semne de boală va fi îndrumat către medicul de familie pentru precizarea diagnosticului şi va fi readmis în colectivitate numai cu avizul scris al acestuia; efectuarea zilnică şi după fiecare pauză a dezinfecţiei la grupurile sanitare, cu o substanţă clorigenă adecvată (cum ar fi varul cloros, clorom); dotarea permanentă a grupurilor sanitare cu materiale şi substanţe necesare pentru igiena personală a elevilor, în cantităţi suficiente; acţiuni de educaţie pentru sănătate utilizând materialele de promovare a sănătăţii, în fiecare clasă la orele de dirigenţie, educaţie pentru sănătate şi biologie. „Echipele noastre au efectuat dezinfecţia acolo unde s-a impus. Am constatat însă, la controale, că nu toate unităţile de învăţământ au suficiente materiale dezinfectante la grupurile sanitare, pe motiv că nu dispun de fonduri pentru a le achiziţiona”, a spus dr. Dina.

CE ESTE HEPATITA Hepatita este o inflamaţie a ficatului ce reprezintă, cel mai frecvent, rezultatul unei infecţii virale A, B, C, D, E sau G. Numeroase alte cauze (alcool, efecte secundare ale unor medicamente, toxine) pot genera hepatite sau agrava o hepatită virală, spun medicii DSPJ, într-un comunicat. Hepatita virală A este o afecţiune care poate degenera în boli grave. Ea se răspândeşte prin transmiterea fecalo-orală, iar boala este strâns asociată cu igiena personală precară şi salubritatea deficitară.

SE ESTIMEAZĂ CĂ ÎN LUME APAR ANUAL 1,4 MILIOANE DE CAZURI NOI DE HEPATITĂ A. ÎN ŢĂRILE CU CLIMĂ TEMPERATĂ, INCIDENŢA ESTE DE 3 - 4 ORI MAI MARE TOAMNA ŞI IARNA DECÂT PRIMĂVARA ŞI IARNA.

„Epidemiile sunt, în mod obişnuit, întâlnite în colectivităţi, în zone insalubre. Evoluţia epidemiologică este de obicei lentă, cuprinzând zone întinse, şi durează mai multe luni. Cele mai eficiente metode de prevenire sunt: salubrizarea îmbunătăţită, igiena personală riguroasă şi un stil de viaţă sănătos”, a declarat şeful Biroului de Programe de Sănătate şi Educaţie pentru Sănătate din cadrul DSPJ, dr. Loti Popescu.

FACTORII FAVORIZANŢI ŞI CALEA DE TRANSMITERE Medicul Popescu a precizat că printre factorii favorizaţi se numără: igiena defectuoasă (mâini nespălate etc. - „boli ale mâinilor murdare”), contactul direct cu persoana infectată, folosirea de obiecte contaminate (veselă, pahare etc), alimente contaminate (risc crescut de infectare), WC-uri publice nedezinfectate corespunzător, înotul în bazine insuficient clorinate. Calea de transmitere este fecal-orală (digestivă), explică dr. Loti Popescu.

Cum se manifestă boala?

Primele manifestări, explică dr. Loti Popescu, apar la 14 - 42 de zile de la contactul infectant. De asemenea, apar: disconfort, oboseală, somnolenţă, pielea se colorează în galben (icter), dispare pofta de mâncare, greaţă, ameţeli, vărsături, stare de rău general, scaunele se decolorează (devin albicioase), urina se colorează în roşu-brun (culoarea berii). Dacă totuşi ne-am îmbolnăvit, spune dr. Popescu, se impune prezentarea la medicul de familie, în vederea stabilirii diagnosticului pentru internare la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase (SCBI) Constanţa. Se impune respectarea regimului de viaţă recomandat (repaus, odihnă, alimentaţie sănătoasă pentru refacerea ficatului), potrivit medicului.

Educaţie medicală în şcoli

Directorul dr. Dina a declarat că există o colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, tocmai pentru a fi susţinute, în unităţile de învăţământ, ore de educaţie medicală. „Specialişti ai compartimentului de educaţie pentru sănătate merg în şcoli şi susţin ore de educaţie medicală, pe diferite teme. În perioada care urmează şi în contextul dat, ne vom axa pe prevenirea hepatitei A. Copiii vor fi învăţaţi, chiar de către specialişti, cum să prevină boala”, a declarat dr. Dina.