Zeci de mii de alegători din cel puţin şase state-cheie din viitoarele alegeri americane au fost retraşi de pe listele electorale sau împiedicaţi ilegal să se înscrie, potrivit unei anchete a “New York Times”. Aceste probleme, care constituie încălcarea legii federale, nu sînt rezultatul acţiunii partidelor, ci “erori legate de registre”, potrivit cotidianului. Statele-cheie despre care vorbeşte ziarul sînt Colorado, Conneticut, Florida, Michigan, Nevada şi New York. Acestora li se adaugă alte trei state: Alabama, Georgia şi Louisiana. Potrivit cotidianului, mai multe state s-au sprijinit excesiv, în ultimele 11 luni, pe baza de date federală a administraţiei pentru securitate socială, care, în mod normal, trebuie folosită ca ultimă opţiune. Aceste date federale sînt mai puţin fiabile decît listele stabilite în state şi includ un număr mare de greşeli pe tema identităţii persoanelor. Astfel, este posibil ca multe persoane să nu poată vota la 4 noiembrie. Alegătorii penalizaţi sînt majoritatea democraţi, pentru că ei sînt mai numeroşi printre alegătorii înscrişi recent. American Civil Liberties Union (ACLU), o puternică asociaţie de apărare a libertăţilor civile, a cerut secretarului Justiţiei să oblige statele să se conformeze legii federale.

Institutele de sondare a opiniei, care anticipează victoria democratului Barack Obama în faţa republicanului John McCain în cursa pentru preşedinţia americană, au recunoscut că se confruntă cu o necunoscută foarte importantă, şi anume, factorul rasial în opţiunea electoratului. “Rezultatul acestor alegeri este foarte greu de aticipat pentru că nu putem folosi modelele statistice normale”, a declarat profesorul de Ştiinţe Politice de la Universitatea din Iowa, Steffan Schmidt. Factorul rasial este variabila în acest scrutin în care Barack Obama ar putea deveni primul preşedinte de culoare din istoria SUA. Potrivit unei teorii numite efectul Bradley-Wilder, alegătorii declară institutelor că îl susţin pe Obama de teamă să nu pară rasişti. Dar odată aflaţi în faţa buletinelor de vot, la 4 noiembrie, ei vor vota pentru candidatul alb, John McCain. Cu alte cuvinte, avansul lui Barack Obama în sondaje ar putea să nu mai fie valabil în ziua alegerilor. Teoria a luat naştere atunci cînd fostul primar de culoare al oraşului Los Angeles, a pierdut postul de guvernator în 1982, în faţa rivalului său alb, în timp ce sondajele îl creditau drept cîştigător. Şi în 1989, un candidat de culoare, Doug Wilder, a cîştigat la limită postul de guvernator în Virginia, în timp ce sondajele îi ofereau un avans de 10%. Multe alte alegeri cu candidaţi de culoare nu respectă însă acest raţionament, dar un scrutin prezidenţial exercită mai multă presiune asupra electoratului. Un alt obstacol cu care se confruntă institutele de sondare a opiniei publice este necesitatea unei linii telefonice fixe pentru contactarea persoanelor, care exclude o cincime din populaţia ce nu foloseşte decît telefonul mobil sau alte mijloace de comunicare. “Nu contactăm decît 79% din populaţie care foloseşte telefonul fix”, recunoaşte Humphrey Taylor, preşedintele institutului de sondaje Harris Poll. “Studenţii nu au telefon fix, folosesc mobilul sau Skype, legătura telefonică gratuită prin Internet”, adaugă el. Institutul Pew interoghează şi utilizatorii de telefoane mobile, iar rezultatul este în favoarea lui Obama, ai cărui susţinători sînt mai tineri şi folosesc o tehnologie modernă, susţine Doherty.

Între timp, Curtea Supremă de Justiţie a statului Alaska a respins, joi, o cerere formulată de un grup de parlamentari republicani pentru oprirea procedurilor de anchetare a candidatei la vicepreşedinţia SUA, Sarah Palin, suspectată de abuz de putere. Ancheta este menită să stabilească dacă ea l-a demis abuziv pe şeful poliţiei din Alaska, după ce acesta a refuzat să-l concedieze pe unul din subordonaţii săi, cumnatul candidatei la vicepreşedinţie. Bărbatul se afla la momentul respectiv în divorţ cu sora candidatei la vicepreşedinţia SUA. Cercetările au fost demarate înainte ca Palin să fie desemnată mîna dreaptă a lui John McCain în cursa pentru Casa Albă. Cei cinci parlamentari au cerut anularea anchetei, pe motiv că aceasta a fost deschisă din motive politice. Dar Curtea Supremă a respins doleanţa, argumentînd că ancheta este perfect legitimă.