Credincioșii ortodocși de pretutindeni îl vor celebra pe Sfântul Andrei peste doar câteva zile. Sărbătorit an de an la 30 noiembrie, el este unul din cei 12 apostoli ai lui Iisus şi este considerat de ortodocşi ocrotitorul României sau Patronul spiritual al românilor. Sf. Andrei este cel care a adus și a promovat religia creştină şi învăţăturile lui Iisus Hristos în ţara noastră, iar peştera lui din județul Constanța este vizitată de zeci de mii de oameni.

PEȘTERA SF. ANDREI, LOC IMPORTANT DE PELERINAJ Potrivit purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, Călin Gavrilaș, peste 15.000 de pelerini au trecut pragul peșterii Sf. Andrei la 30 noiembrie anul trecut. ”El a primit misiunea de a răspândi evanghelia lui Hristos și la poporul scit, la vechii geto-daci. Așa a ajuns în părțile noastre și a poposit în Cetatea Tomisului, la peștera de lângă localitatea Ion Corvin și prin părțile Derventului. În acest fel, peștera sa devine Betleemul neamului românesc și reprezintă unul din primele, sau poate chiar primul Sfânt Altar de pe teritoriul țării noastre”, a povestit, pentru ”Telegraf”, preotul Eugen Tănăsescu. În fiecare an, la 30 noiembrie, poporul român îi cinstește viața și lucrarea sa apostolică prin oficierea de liturghii.

TRADIȚII ȘI SUPERSTIȚII DE SF. ANDREI Însă ceea ce este specific la români în legătură cu această zi este multitudinea tradițiilor și superstițiilor legate de Sf. Andrei. Cele mai multe au legătură cu măritișul, cu ritualurile de dragoste, dar și cu protecția împotriva spiritelor rele care bântuie printre cei vii. Totodată, noaptea de Sfântul Andrei, în 29 spre 30 noiembrie, poate fi considerată echivalentul românesc al nopții de Halloween și este însoțită de multe tradiții și superstiții. Spiritele ies în lume, lupii vorbesc cu grai omenesc, iar oamenii trebuie să se apere de rele cu vrăji și usturoi. Acestea sunt doar câteva din credințele populare legate de noaptea magică a Sfântului Andrei. Nu numai că se crede că lupii încep să vorbeasca cu grai de om, ci și că spun lucruri îngrozitoare, iar cei care vor fi atacați în această noapte se vor transforma în vârcolaci. Superstiţiile din bătrâni mai spun că, pentru a te proteja împotriva lupilor, e bine ca părul să nu fie pieptănat, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu duci gunoiul afară. Pentru a alunga spiritele rele, este folosit peste tot usturoiul. În noaptea de 29 spre 30 noiembrie se ung cu usturoi ușile, ferestrele și se atârnă șiruri de usturoi peste tot pe unde ar putea să intre răul în casă. De asemenea, oamenii mănâncă usturoi în acea seară şi se ung pe corp tot cu el, sau numai pe frunte, piept, spate şi încheieturile trupului. Mai mult, pentru protecţie se lasă candela aprinsă.

METODE DE A-ȚI VEDEA URSITUL Fetele cred că în noaptea de Sf. Andrei îşi pot vedea ursitul, folosind, în diferitele părţi ale ţării, diferite metode. Una dintre ele este metoda ”făcutului cu ulcica”. Singură în faţa sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă trei cărbuni. Rostind o incantaţie, ea roteşte uşor vasul şi atrage atenţia celui iubit. Prin metoda cu verigheta, într-un pahar cu apă neîncepută tânăra aruncă o verighetă sfinţită de preot în mijlocul căreia apare chipul ursitului. Nu în ultimul rând, metoda oglinzii reflectă scene din viitor şi imaginea viitorului soţ. Mai exact, o fată dezbrăcată se aşază între două oglinzi cu câte o lumânare în fiecare mână şi priveşte intens în oglinda din faţă. Se spune că în oglinda din spate i se arată ursitul.

Duminică, de la ora 9.00, la Mănăstirea Peștera Sf. Andrei din localitatea Ion Corvin, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, împreună cu un sobor de episcopi din mai multe țări, va oficia Sf. Liturghie. La cel mai mare pelerinaj din Dobrogea sunt așteptați, la fel ca în fiecare an, zeci de mii de credincioși.

Prin alte părţi este obiceiul ca fetele de măritat să facă o turtă subţire ca o plăcintă din făină de grâu, foarte sărată, denumită turtuca de Andrei, pe care o mănâncă la culcare. Băiatul pe care-l visează că le aduce apă ca să le astâmpere setea se crede că este viitorul lor soţ. Tot în noaptea Sfântului Andrei se poate prevedea cât de rodnice vor fi livezile şi ogoarele. Oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun. Cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie. Paradoxal, în această noapte, se poate apela la duhurile rele pentru a afla identitatea unor hoţi sau criminali sau locul unde s-au pierdut lucruri ori oameni. Postul vreme de trei zile, lumânările, bănuţii din argint, apa sfinţită, într-un cadru marcat de moarte, cimitirul satului, sunt elementele folosite în această practică ritualică ce poate fi săvârşită doar de persoane cu mintea puternică.