În Europa, zeci de mii de bolnavi stau cu sufletul la gură în așteptarea unui organ salvator. Pentru că Sănătatea este deficitară la acest capitol, medicii nu au de ales și se văd nevoiți să pună viețile oamenilor suferinzi pe liste de așteptare. În România, Ministerul Sănătăţii (MS) face toate demersurile necesare pentru facilitarea şi dezvoltarea unui domeniu esenţial al medicinei moderne - cea de transplant. ”Medicina de transplant este esenţială pentru un sistem medical modern. Acordăm o atenţie deosebită pentru această activitate medicală. Acţiunile pe care le-am derulat au permis remunerarea coordonatorilor de transplant, deblocarea de posturi şi creşterea numărului de spitale care să poată efectua operaţii de transplant. Viaţa multor pacienţi cu boli avansate a fost astfel salvată”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. El a salutat, ieri, marcarea Zilei Donatorului de către Asociaţia Transplantaţilor din România (ATR) şi Agenţia Naţională de Transplant (ANT).

DONAREA DE ORGANE ÎNTÂMPINĂ DIFICULTĂŢI ÎN ÎNTREAGA LUME, REFLECTATE ÎN LISTELE LUNGI DE AŞTEPTARE.

Potrivit MS, în Europa, aproximativ 67.064 de persoane, cu vârste între 25 şi 60 de ani, privesc spre o şansă la viaţă. Astfel, 52.000 de pacienți aşteaptă un transplant de rinichi, 7.000 - un transplant hepatic, iar 3.600 - un transplant de cord. MS a continuat în acest an trendul ascendent al identificării şi îngrijirii donatorilor de organe aflaţi în moarte cerebrală înregistrat în 2013 (136), având până în prezent (iulie 2014) peste 75 donatori reali, aceasta reprezentând 160 transplante renale, 70 hepatice, trei de cord şi mai multe sute de transplanturi tisulare. ”Aceste date menţin România pe unul din primele locuri din Europa în privinţa procentului de creştere a numărului de proceduri de transplant. De asemenea, pentru prima oară, coordonatorii de transplant şi anesteziştii implicaţi în identificarea donatorilor sunt remuneraţi pentru activitatea lor”, se arată într-o informare a MS. Tot MS subliniază că România a transpus Directiva Europeană 2012/25, ceea ce va permite ca, începând cu 2015, să aderăm la o platformă europeană care să ne permită identificarea mai rapidă a unor donatori pentru marile urgenţe din transplant. Reamintim că, în 9 iunie, România a adoptat împreună cu celelalte state ale Consiliului Europei ”Convenţia împotriva traficului de organe”, care urmează să fie ratificată în perioada următoare.

În 2014, MS a crescut numărul de personal al ANT cu cinci posturi, ceea ce a creat condiţii pentru dezvoltarea activităţii la nivelul cerinţelor. De asemenea, anul acesta au fost acreditate 39 spitale capabile să identifice şi să declare donatori în moarte cerebrală (dintre care 33 sunt centre noi), inclusiv Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Apostol Andrei” (SCJU) Constanța, două centre pentru transplant hepatic (Fundeni şi „Sf. Maria“), patru centre pentru transplant renal (Fundeni, Cluj, Iaşi, Braşov) şi trei centre pentru transplant de cord (Tg. Mureş, Floreasca şi Institutul „C.C. Iliescu“). ”Aceste activităţi au permis salvarea vieţii unui număr important de pacienţi care necesită transplanturi de organe, reducând listele de aşteptare, mărind longevitatea după transplant şi îmbunătăţind calitatea vieţii pacienţilor transplantaţi”, potrivit MS. ”În semn de profundă recunoștință, imensă dragoste și modest omagiu adus celor care prin moartea lor au dat viață, ATR a ridicat o cruce în fața bisericii Spitalului Clinic Fundeni, cu hramul Sfinții Doctori fără de arginți Cosma și Damian”, a declarat președintele ATR, Gheorghe Tache.

În România sunt peste 2.500 de bolnavi pe listele de aşteptare pentru transplant de rinichi, 400 pentru ficat, aproximativ 60 pentru cord şi 20 pentru plămâni.