Bomba aruncată de Curtea Constituțională a României (CCR) asupra interceptărilor executate de Serviciul Român de Informații (SRI) în interesul protejării statului, care au ajuns să fie folosite împotriva cetățenilor României în dosare care nu au nicio legătură cu securitatea națională, va ajunge să fie dezbătută în ședința de vineri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Întrunirea a fost convocată de președintele Klaus Iohannis la o oră care este legată direct de întoarcerea sa din vizita protocolară în care se află momentan, organizată în Palestina și Israel. Totul a pornit miercuri, când CCR a publicat motivarea deciziei prin care scoate în afara limitelor constituționale interceptările executate de SRI în alt scop decât cel al siguranței naționale. O sentință care aruncă în aer numeroase dosare aflate pe rol, în care sunt cercetate nume sonore din politica românească și care au plecat tocmai de la convorbiri interceptate telefonic sau ambiental cu tehnica aflată în dotarea SRI. Practic, spune CCR, toate acele interceptări nu mai pot fi folosite în dosarele aflate pe rol. Cele care au stat la baza condamnărilor de până acum par însă să nu poată fi anulate, deși au fost utilizate în baza unei prevederi care a fost găsită ca fiind neconstituțională.

De miercuri și până în prezent, numeroase persoane publice, de pe toate palierele implicate - politic, juridic, administrativ -, au intervenit pentru a saluta, condamna sau analiza urmările deciziei CCR. Despre evoluția dosarelor afectate și despre investițiile în tehnică de interceptare pe care trebuie să le facă instituțiile judiciare pentru a putea în continuare să ne fileze am vorbit în edițiile anterioare ale cotidianului „Telegraf“. Noutățile pe care vi le prezentăm astăzi sunt legate de comentariile făcute de către SRI pe tema unei sentințe a CCR și ultimele declarații făcute de președintele CCR, Augustin Zegrean. Pentru că au fost foarte multe speculații legate de faptul că judecătorii Curții Constituționale ar fi pus frâne în calea Justiției, Zegrean a explicat că, de fapt, CCR nu a făcut decât ordine într-o lege care putea permite abuzuri prin încălcarea unor drepturi fundamentale ale cetățenilor: ”Nimeni nu va scăpa de pedeapsă datorită acestei decizii (...) Nu se dărâmă lumea. Noi nu am făcut nimic. Am înlăturat de acolo 2 - 3 cuvinte. Acum am spus cine e organul care face interceptări”. Pe fond, dincolo de banii care ar trebui cheltuiți pentru dotarea altor instituții cu aparatură de interceptare, o mare problemă de ordin administrativ este legată de faptul că doar SRI are protocoale cu operatorii de telefonie pentru acces la convorbirile persoanelor supravegheate. Zegrean a mers însă mai departe, dezvăluind că, la noi, interceptărilor li se dă prea multă importanță: "Știți că în Anglia nu se pot folosi interceptările ca probă în proces? Și nimeni nu a fost condamnat, nu cred, doar pe o înregistrare. Dacă înregistrarea nu e susținută de probe, nu poate fi nimeni condamnat".

A doua zi după emiterea deciziei CCR, a reacționat și SRI, instituția scoasă pe tușă din circuitul ascultării cetățenilor pe fondul dosarelor penale. Directorul SRI, Eduard Hellvig, a semnat un comunicat în care ne anunță că va respecta hotărârea, dar avertizează că modificările aduse de CCR au un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. "În procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentării cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile", spune Hellvig.

Nu avem cunoștințele juridice ale celor două personalități citate în acest material. Dar directorul SRI pare să încerce să ne inducă în eroare prin omisiune. Amintim că președintele CCR a subliniat în mai multe rânduri că SRI poate continua să intercepteze în interesul securității naționale. Probabil că pentru asta ar trebui însă deschise dosare specifice, cu țintă. Decizia CCR spune doar că interceptările SRI nu pot fi folosite decât în scopul apărării siguranței naționale. Nimeni nu a cerut SRI să nu își mai facă treaba. Deci nu securitatea națională are de suferit, ci doar dorința SRI de a-și băga nasul și-n alte oale.