„Zeul din grota persană“, adorat de militari, își are sălașul la Tomis

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Exponatul lunii august la Muzeul de Istorie

„Zeul din grota persană“, adorat de militari, își are sălașul la Tomis

Cultură 01 August 2016 / 16:48 757 accesări

Cu mic, cu mare, iubitorii de cultură care doresc să-și îmbogățească bagajul de cunoștințe... mitologice sunt așteptați, luna aceasta, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), pentru a face cunoștință cu Mithras, o divinitate celebră din panteonul Dobrogei romane. Faimosul zeu persan adorat cândva pe aceste meleaguri este imortalizat în marmură. Basorelieful, descoperit pe 19 mai, în timpul cercetărilor arheologice preventive desfășurate între sediul actualei Judecătorii Constanța și statuia Lupa Capitolina, este exponatul lunii august la MINAC. Prețiosul basorelief din marmură albă datează din secolele II - III, putând fi admirat într-o vitrină specială, de pe 1 până pe 30 august, zilnic, între orele 09.00 și 20.00.

„Zeul din stâncile din grota persană” era adorat în special de către militari și veterani, lui fiindu-i alăturate epitetele „Invictus”, „Deus Invictus” sau „Sol Invictus”.

„Piesa a fost aleasă ca exponat al lunii august nu atât pentru calitatea sa artistică, fiind un produs tipic al artei provinciale romane, cât mai ales pentru încărcătura sa religioasă. În lumea romană, cultul lui Mithras apare în timpul Principatului, reușind ca în decursul a două secole să ajungă cea mai importantă doctrină religioasă opusă creștinismului. Ernest Renan sintetizează imaginea de ansamblu a epocii: „dacă creștinismul ar fi fost cumva oprit, atunci lumea ar fi devenit mithraică”. Mithras este o divinitate bine documentată în panteonul Dobrogei romane. Peste 25 de monumente sculpturale, câteva geme și mai multe atestări epigrafice sunt dovezi de necontestat ale popularității cultului acestui zeu de origine persană”, au precizat reprezentanții MINAC.

Basorelieful are 30 de centimetri lungime, 22 de centimetri lățime și o grosime de 4 centimetri, fiind sculptat în stilul specific artei provinciale romane. Piesa are multe asemănări cu basorelieful din marmură descoperit la Gura Dobrogei, datând din secolul al II-lea, unde se presupune că a funcționat un „mithraeum”, un templu dedicat acestei divinități.

Citește și:

Cu ce erau înmormântați medicii din Tomisul antic?

Veniți să-l vedeți pe Sfântul Gheorghe de la Capidava!

Frumusețea și cochetăria din antichitate, reflectate în... oglindă de bronz

Instrumente de măsură din vremea lui Cuza, la Muzeul de Istorie

Iarna de acum 2.000 de ani, sculptată pe un pahar

Cu ce se jucau copiii acum 2.000 de ani?

Poveste în lut despre răzbunare, crimă și reîncarnare

Cavalerul Trac de la Capidava stă de veghe la Constanța

Durerea unui tată care și-a pierdut fiul, în secolul IV, săpată în piatră

Un decret în greacă, scris pe piatră, vedetă la Muzeu

„Drumul” argintului roman: din curtea unui constănțean la Muzeu

Ofrande din Epoca Bronzului, vedete la muzeu

O amforă centenară, descoperită în Marea Neagră, vedetă la MINAC

Taguri articol


12