România gri-mohorâtă miroase iar a decembrie 1989, atunci când milioane de români au luptat pentru libertate şi pentru dărâmarea dictaturii. De parcă rafalele fluide de minciuni şi ipocrizii ce s-au pornit învârtoşite dinspre Cotroceni nu erau suficiente, acum, la 20 de ani de la Revoluţie, un deputat afaceristo-pedelist pregăteşte cătuşe presei. Silviu Prigoană, susţinut de încă zece colegi din PDL, a înregistrat la Cameră o iniţiativă legislativă prin care ziarele, revistele şi tot ce ţine de presa online pot fi suspendate pe o perioadă de 1, 3 sau 6 luni sau chiar închise. Sancţiunea s-ar aplica în situaţia în care ar exista o sesizare din partea unei persoane fizice sau juridice care reclamă că i-a fost lezată imaginea sau reputaţia, iar în termen de 10 zile de la sesizare, publicaţia în cauză “nu produce proba verităţii”. A produce proba verităţii ţine de justiţie, dar probabil pentru Prigoană acest lucru nu contează. Prigoană, cel care a consacrat la televizor bătaia familiei cu pliciul, vrea să ne reîntoarcem în anii comunismului. În primul rând, pentru că textul proiectului de lege introduce o prevedere utilizată în timpul regimului comunist: aprobare pentru apariţia unei publicaţii. CNA este organismul care ar urma să decidă acordarea de licenţe pentru un ziar pe print sau electronic (adică o instituţie cu membri aleşi politic!), iar licenţa ar avea o valabilitate de şapte ani. Firesc, ideea comunistă a lui Prigoană a stârnit reacţii virulente din partea presei, care consideră că iniţiativa a fost formulată “sub imperiul fantasmelor de dominare a presei de care sunt bântuiţi iniţiatorul şi co-autorii”. Răsvan Popescu, preşedintele CNA, a atras atenţia că, în UE, eventualele încălcări ale legilor în presa scrisă sunt sancţionate numai de justiţie. După reacţiile stârnite, PDL s-a dezis de Prigoană şi a remis presei un comunicat în care arată că iniţiativa aparţine “exclusiv” deputatului Prigoană. Eurodeputatul PSD Cătălin Ivan anunţă că, dacă iniţiativa va fi adoptată, atunci va cere sancţionarea puterii de la Bucureşti printr-o rezoluţie a PE. El consideră că această viziune a fost impusă şi legitimată de însuşi preşedintele Băsescu şi susţine că expunerea de motive a propunerii de modificare a Legii audiovizualului este construită pe o filosofie stalinistă şi antidemocratică. Prigoană a încercat să dreagă busuiocul spunând că proiectul său “nu vizează limitarea libertăţii presei, ci curăţarea spaţiului public”, însă fără succes. Nimeni nu l-a crezut.