UniCredit anticipează o încetinire a creşterii economice până la 3,7% în 2018 şi la 3,3% anul viitor, pe fondul înăspririi condiţiilor financiare, spaţiului limitat pentru stimuli fiscali şi creşterii mai lente a veniturilor populaţiei, potrivit unui raport trimestrial al băncii - „Riscurile politice şi fiscale vor domina agenda publică anul acesta şi în 2019. În plus, recolta agricolă modestă din 2018 şi pierderea de viteză a economiei europene în 2019 ar putea contribui la această încetinire. Este foarte posibil ca inflaţia să revină în intervalul ţintit doar anul viitor. Ca urmare a potenţialelor presiuni asupra leului, intervenţiile BNR în piaţa valutară şi reducerea operaţiunilor repo ale băncii centrale ar putea menţine ratele dobânzilor ROBOR aproape de 3,5%, cu riscul depăşirii acestui nivel“. Conform documentului, după „un final de vară torid, pentru Guvern urmează o toamnă fierbinte“ - „Din punct de vedere politic, asaltul asupra independenţei justiţiei şi reacţia autorităţilor la protestele de stradă din august vor continua să afecteze relaţiile coaliţiei de guvernare cu instituţiile UE. Din punct de vedere economic, epuizarea surselor suplimentare de cheltuieli publice va duce la încetinirea creşterii economice. În lipsa unor alţi factori care să stimuleze economia, România va continua tranziţia de la un model de corectare a dezechilibrelor economice în vremea acordului cu FMI la un stat-problemă al UE“. Economiştii UniCredit susţin că, din punct de vedere politic, este probabil ca instituţiile europene să intensifice presiunea asupra autorităţilor româneşti pentru a contra recenta reducere a independenţei justiţiei, subliniată şi de Comisia de la Veneţia. Astfel, este posibil ca România să urmeze Polonia şi Ungaria pe lista ţărilor împotriva cărora este invocat Articolul 7 al Tratatului UE (care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot în Consiliul European). Potrivit raportului, „zgomotul politic maschează semnalele de alarmă venite din economie“ - „Guvernul se confruntă, în momentul de faţă, cu o alegere dificilă: fie reduce cheltuielile publice pentru a limita deficitul bugetar la 3% din PIB, fie se va confrunta cu o înăsprire a condiţiilor financiare. Cel de-al doilea scenariu are o probabilitate mai mare“. În plus, costurile de finanţare în creştere şi lipsa forţei de muncă în servicii, industrie prelucrătoare şi construcţii vor avea un efect negativ asupra companiilor din sectorul privat. Chiar şi sectoarele cu cele mai bune evoluţii, cum ar fi comerţul, industria şi serviciile IT îşi vor încetini, probabil, creşterea în 2019. Chiar dacă recolta slabă va sprijini comerţul cu alimente, temperarea creditării pentru consum va afecta negativ vânzările de bunuri de folosinţă îndelungată.