În fiecare an, pe 29 august, creştinii ortodocşi prăznuiesc cu evlavie şi tristeţe Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, ultima sărbătoare importantă din anul bisericesc, care se încheie pe 31 august. Moartea sfântului este pusă în legătură cu înfierarea păcatelor în care trăiau Irod Antipa şi Irodiada, soţia fratelui său. Sf. Ioan a fost întemniţat în castelul din Maherus, iar la balul oferit de ziua de naştere a lui Irod, acesta i-a spus Irodiadei că îi va da fiicei tot ce va cere, până la jumătate din împărăţie, dacă aceasta din urmă va dansa. Salomeea, fiica, a încântat publicul şi, sfătuită de mama sa, i-a cerut capul Sfântului Ioan pe „o tipsie”. Nevrând să-şi încalce jurământul, Irod a împlinit întocmai dorinţa fetei.

Ziua de 29 august este una de post, în care, potrivit datinelor, oamenii se feresc să mănânce legume şi fructe a căror formă amintesc de cea a capului, precum roşiile sau pepenii, şi nu se beau băuturi de culoarea roşie, ca sângele care fost vărsat la tăierea capului Proorocului. De asemenea, nu se mănâncă varză, deoarece, aşa cum spune o legendă, Sfântului Ioan Botezătorul de şapte ori i s-a tăiat capul pe varză şi iar a înviat. În satele româneşti mai era obiceiul de a nu se tăia nimic cu cuţitul, toate alimentele fiind rupte cu mâna. În tradiţia populară, această zi tristă era cunoscută drept „Sfântul Ioan cap tăiat“, „Şantion de toamnă“, „Sfântul Ioan taie capul pe varză“, „Crucea mică“ sau „Brumariul“.

Cu prilejul sărbătorii de azi, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Teodosie, va săvârşi, începând cu ora 8.30, Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Sf. Ioan Botezătorul” din comuna Lipniţa (jud. Constanţa), aşezământ monahal care îşi sărbătoreşte hramul.