În zona veche a Constanţei, sub caldarâm, la câţiva metri sau chiar centimetri, pământul este înţesat de vestigii arheologice. Clădirile înălţate de-a lungul timpului sau lucrările edilitare, realizate înainte, în timpul sau după perioada comunistă, nu le-au pierdut urma sau nu le-au făcut, definitiv, una cu pământul. Aceste mărturii ale trecutului secular şi chiar milenar mai există încă şi continuă să se iţească de sub loviturile târnăcopului sau de sub cupa excavatoarelor. Aşa s-a întâmplat, zilele acestea, pe strada Arhiepiscopiei, în dreptul Muzeului de Sculptură „Ion Jalea”, unde săpăturile efectuate pentru înlocuirea unei conducte de apă au scos la iveală urme de zid. La faţa locului s-a prezentat, ca şi în alte dăţi, „arheologul de serviciu” al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), Octavian Mitroi, mereu de veghe pe zidurile istoriei.

TERME CU HYPOCAUST Acesta a descoperit fragmentele unor ziduri ale termelor din perioada romană şi romano-bizantină a cetăţii Tomisului, fundaţia foarte adâncă şi o parte din zidurile propriu-zise ale construcţiei. În săpătură s-au găsit şi cărămizi rotunde, care, puse una peste alta, formau mici coloane care susţineau podeaua în sistemul hypocaust, de încălzire pe sub podea, dar şi fragmente de marmură. „Am toate motivele să cred că resturile de zidărie făceau parte din una dintre extremităţile termelor romane, care se întindeau de aici până la Poarta I, deoarece, în acea perioadă, Tomisul era cel mai înfloritor oraş de pe coasta de vest a Mării Negre”, a spus arheologul Octavian Mitroi.

RESTURI DE PAVAJ De asemenea, în urma săpăturilor au ieşit la iveală resturi de pavaj, rămăşiţe ale unei străzi din Tomisul romano-bizantin. Aceste descoperiri recente le completează pe cele din august 2013, efectuate în zonă, când, cu ocazia lucrărilor de reabilitare a centrului vechi al Constanţei, în zona intersecţiei străzii Arhiepiscopiei cu bulevardul Regina Elisabeta s-au găsit vestigii la foarte mică adâncime, imediat sub fundaţia pavajului actual, într-o stare foarte bună de conservare. Tot atunci, s-au descoperit cărămizi rotunde tipice pentru sistemul de încălzire sub pardoseală folosit în perioada romanilor, hypocaustul.

„Descoperirile de acum un an ne-au făcut să ne legăm mari speranţe de lucrările din acest an, desfăşurate în această zonă. Iar aşteptările nu ne-au fost înşelate când am descoperit aceste ziduri foarte solide, care aparţin, cel mai probabil, băilor publice din perioada romană şi romano-bizantină a cetăţii Tomisului. Descoperirile din acest an indică fapul că băile publice se întindeau din dreptul parcului arheologic al Catedralei până în dreptul staţiei de autobuz de la Poarta I, unde se pot vedea ruinele termelor romane descoperite în anii ’60. Am descoperit şi fragmente de placaj de marmură, pentru decorarea pereţilor acestei clădiri, precum şi un basorelief”, a specificat specialistul MINAC, Octavian Mitroi.

În câteva zile, se vor face schiţele vestigiilor, urmând ca apoi să fie acoperite cu pământ, pentru ca strada Arhiepiscopiei să fie reintegrată în circuitul public.